Regulile se schimbă pentru sancționarea șoferilor testați pozitiv la droguri! O recentă decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție prevede că nu mai este suficient un simplu test rapid pentru întocmirea unui dosar penal, așa că polițiștii vor trebui să se bazeze pe analize toxicologice și pe expertize medico-legale care să stabilească dacă un șofer a fost sau nu afectat de substanțele psihoactive.
Dar, în timp ce justiția impune mai multă precizie, un grup de parlamentari au înregistrat deja o inițiativă legislativă care ar incrimina automat orice șofer depistat cu droguri în sânge, fără să mai conteze cantitatea sau efectul asupra capacității de a conduce.
Doar după analiză
Pe 27 ianuarie, ÎCCJ a decis că testul pozitiv la droguri nu mai este suficient pentru deschiderea unui dosar penal. Pentru ca un șofer să fie inculpat, trebuie dovedit că substanța i-a afectat capacitatea de a conduce, căci consumul de droguri în sine nu este infracțiune.
Decizia se bazează pe o poziție a Institutului Național de Medicină Legală, potrivit căreia prezența unei substanțe în sânge nu înseamnă neapărat că este afectată capacitatea de a conduce. „Cât timp substanța activă se află în sânge, aceasta se află și în creier, determinând starea de influență”, au explicat specialiștii. Însă, dacă în sânge rămân doar metaboliții inactivi, care nu produc efecte asupra sistemului nervos, persoana nu mai e considerată sub influența drogurilor.
Un alt element important este introducerea noțiunii de „limită cut-off”, o concentrație minimă recunoscută la nivel internațional peste care se poate considera că există un risc real pentru siguranța traficului. Prin urmare, poliția trebuie să dovedească prezența în sânge a unei substanțe peste limita cut-off și, printr-o expertiză medico-legală, că aceasta a afectat capacitatea de a conduce.
Fără aceste probe, testele rapide antidrog nu mai sunt suficiente pentru inculpare, iar dosarele penale nu vor mai fi deschise automat. Decizia, publicată în Monitorul Oficial pe 28 ianuarie, e definitivă și obligatorie.
Consumatori de nevoie
Printre cei care vor avea de câștigat se numără șoferii care fac tratamente medicamentoase, forțați până acum să nu urce la volan de teama unui dosar penal. Motivul? Legislația românească nu face diferența între drogurile ilegale și anumite medicamente eliberate pe bază de prescripție. Printre acestea se numără anxioliticele, antidepresivele, psihostimulantele și antipsihoticele, care pot fi detectate la testele rapide, dar fără să influențeze întotdeauna capacitatea de a șofa.
Un exemplu este Andrei, pacient cu tratament pentru anxietate, insomnie și atacuri de panică. Deși are prescripție medicală legală, a evitat să mai conducă de frică să nu ajungă inculpat. „Seara îmi iau pastila ca să pot dormi. Are efect 4-6 ore, dar rămâne în organism până la 72 de ore. Dacă mă oprea Poliția, îmi deschidea dosar penal”, explică el.
Decizia ÎCCJ îi dă acum o șansă la normalitate. Analizele toxicologice și expertizele medico-legale vor putea dovedi că tratamentul nu îi afectează capacitatea de a șofa. „Dacă aș opri tratamentul, ar fi periculos. N-aș mai dormi, aș fi obosit, poate aș intra în sevraj. Asta ar fi un risc real la volan, nu faptul că am urmat recomandările medicului”, spune Andrei.
Ce se schimbă?
În prezent, dacă un șofer e depistat pozitiv la testul rapid antidrog, este dus la cel mai apropiat spital, unde i se recoltează sânge și urină. Probele se trimit la Institutul Medico-Legal din Cluj, unde sunt analizate în două etape. În prima se face o determinare calitativă, care indică prezența unei substanțe interzise în organism. Dacă se confirmă prezența, se trece la determinarea cantitativă, care stabilește exact concentrația și dacă putea afecta capacitatea de a conduce.
Din 1 februarie 2025, decizia ÎCCJ duce la noi proceduri: dosarele pentru conducerea sub influența substanțelor interzise se deschid doar după obținerea rezultatului analizei toxicologice calitative. Apoi, în timpul anchetei, autoritățile vor solicita expertize medico-legale pentru a stabili dacă substanța detectată a afectat capacitatea de a șofa.
Șoferii testaţi pozitiv şi duşi la analize își vor primi permisele înapoi dacă rezultatele nu sunt gata în 72 de ore, conform OUG 97/2024, pentru a preveni situația în care cineva rămâne fără permis pe termen nedefinit din cauza întârzierii în procesarea probelor biologice.
Un proces complex, nu o joacă
Decizia ÎCCJ redă importanța expertizei medico-legale, care până acum nu era mereu luată în considerare de Poliție și Parchet, iar evaluarea ei era adesea aleatorie, a explicat BIHOREANULUI medicul legist Gabriel Gorun (foto), potrivit căruia stabilirea influenței unei substanțe psihoactive asupra unui șofer nu este o simplă analiză toxicologică, ci o evaluare complexă a mai multor factori.
„Se analizează tot contextul: constatările poliţistului la faţa locului, inclusiv motivul opririi în trafic și comportamentul șoferului în acel moment. Poate mergea sinuos pe drum, poate avea o viteză nejustificată, poate părea dezorientat. Toate aceste elemente sunt esențiale”, spune legistul.
La fel de importantă este și evaluarea clinică făcută de legist imediat după prelevarea probelor biologice, care este un document obligatoriu. „Medicul discută cu șoferul, îl observă, îi analizează comportamentul. Poate intră sprijinindu-se de pereți, poate fuge haotic, poate vede dublu... Se notează dacă este lucid, orientat, dacă are tulburări de comportament. Toate aceste aspecte sunt evaluate”, zice dr. Gorun.
O evaluare ştiinţifică
Explicațiile șoferului sunt și ele analizate. „Dacă cineva susține că a ieșit pozitiv la testul rapid pentru că a făcut o anestezie dentară, ne uităm cu alți ochi la rezultatul toxicologic. Dacă spune că a mâncat o prăjitură cu cannabis acum 3 zile, e altceva decât dacă ar fi consumat recent. Verificăm istoricul medical, tratamentele urmate, informațiile de la medicul de familie și de la specialiști”, spune legistul.
Prin urmare, expertiza este bazată pe o muncă minuțioasă și pe confruntarea datelor cu literatura de specialitate. „Nu este o simplă opinie subiectivă, ci o evaluare științifică riguroasă, pe care o facem în mod curent. Decizia ÎCCJ este un câștig pentru justiție, care revine astfel la un mijloc de probă modern”, concluzionează legistul.
Dosare în anchetă, reanalizate
Decizia Curții Supreme nu schimbă doar procedurile viitoare, ci are impact și asupra cazurilor deja aflate în anchetă și a proceselor pe rol. Numai în 2024, Poliția Rutieră Bihor a avut în anchetă 97 de șoferi testați pozitiv, iar potrivit unor avocați, procurorii și judecătorii vor fi obligați să completeze probatoriile cu expertize medico-legale în toate aceste cazuri. Pe de altă parte, pe termen scurt se așteaptă ca anchetele să dureze mai mult, căci fiecare caz va necesita analize toxicologice detaliate și expertize.
Rămâne însă de văzut cât timp se vor aplica noile reguli, pentru că, la doar 2 zile după publicarea deciziei ÎCCJ, mai mulți parlamentari au propus o lege care i-ar putea anula efectele, statuând că simpla prezenţă a substanţelor interzise în sângele şoferului constituie infracţiune.
Până când Parlamentul va hotărî soarta noii legi, testul rapid nu mai înseamnă automat vinovăție. Dar, totuși, nici bilet de liberă trecere nu este, căci șoferii vor trebui să treacă prin „filtrele” expertizelor care vor stabili dacă erau sau nu pericole la volan.
PROIECT
Înapoi la vechea lege?
La 2 zile după decizia ÎCCJ, fosta ministră a Justiției Alina Gorghiu a anunțat că a înregistrat în Parlament un proiect legislativ de urgență pentru modificarea articolului 336 din Codul Penal, privind conducerea sub influența alcoolului sau a substanțelor interzise. Noua propunere prevede ca simpla prezență a unei substanțe psihoactive în sânge să fie considerată infracțiune și să fie pedepsită cu închisoare între 2 și 7 ani, indiferent dacă șoferul este sau nu afectat.
Inițiativa a stârnit dezbateri aprinse. O petiție lansată pe platforma Declic, prin care liderii PNL și PSD sunt îndemnați să retragă proiectul, a strâns până vineri 48.000 de semnături. Inițiatorii susțin că modificarea Codului Penal este „un atac fără precedent” la șoferii nevinovați și ar putea duce la situații absurde, în care persoane cu tratamente medicale legale riscă să răspundă penal.
„Decizia ÎCCJ nu înseamnă că se legalizează condusul sub influență, ci stabilește clar că simpla prezență a unei substanțe în sânge nu înseamnă automat incapacitatea de a conduce. În alte țări șoferii sunt obligați să își ia tratamentul înainte de a urca la volan. La noi, politicienii par să își dorească tragedii pe șosele, cu oameni care își întrerup tratamentele de teamă. Suntem în fața unei modificări barbare”, a declarat BIHOREANULUI unul dintre iniţiatorii petiției, criminologul orădean Vlad Zaha (foto), specializat în politici publice privind drogurile.