La câteva zile după ce încă o dronă rusească a străbătut spațiul aerian al României, șeful AUR Bihor, Ciprian Blejan, a adăugat și el o fumigenă, cât l-a dus iscusința, peste mințile celor ușor de amețit cu vorbe pompoase. „Cum se explică faptul că, în ciuda unor sume colosale investite în „apărare”, dronele rusești pot survola nestingherite teritoriul României?”, s-a întrebat el retoric, joia trecută, pe Facebook.
Ținta era programul SAFE al UE, care permite țării noastre să ia credite ieftine pentru apărare, atât prin achiziția de sisteme militare, cât și prin realizarea unor elemente de infrastructură cu dublă utilizare, civilă și militară. „Într-o țară cu spitale subfinanțate, școli degradate și sate părăsite, prioritățile par rupte de realitate... România nu mai are nevoie de discursuri belicoase, ci de politici raționale, care pun viața civilă mai presus de interesele militare”, a scris politicianul AUR.
Postarea este ea însăși o contribuție la războiul hibrid pe care Rusia îl duce împotriva noastră, discursurile - și faptele - belicoase nefiind ale României, ci ale rușilor. O nerușinare, de vreme ce la începutul anului, în februarie, chiar partidul lui Blejan, împreună cu POT și SOS, s-a împotrivit legii prin care Armata României putea combate dronele inamice. Cu obiectivul, străveziu, de a slăbi România în fața agresiunilor cinetice, la fel cum este slăbită în fața celor cibernetice, tustrele partidele pro-rusești urmăreau același lucru pe care îl vrea Rusia: românii să nici nu poată, să nici nu vrea să se apere.
Mesajul fruntașului AUR amplifică neîncrederea în statul român, oricum vulnerabilizat de incompetență, de corupție, de prostia și ticăloșia multora dintre cei care-l conduc. După ce propriul partid a sabotat, practic, Armata României, Blejan vine și-i reproșează acum că n-a doborât drona, dezinformând că aceasta ar fi survolat „nestingherit” teritoriul național, deși, dimpotrivă, a fost urmărită până a ieșit din spațiul aerian al țării.
Adevărata perversitate este luarea în cătare a programului SAFE, prin care România își poate acoperi cheltuieli defensive. Brusc, liderul AUR se arată îngrijorat că țara are spitale subfinanțate, școli degradate și sate părăsite (dar ce-a făcut partidul lui, vreodată, în chestiunile astea?), pentru a pune obiectivul apărării în antiteză cu cel al îmbunătățirii sistemului sanitar, educației, demografiei. Probleme vechi și în parte reale, dar mult mai puțin dramatice decât atunci când România nu era parte a UE, cu ai cărei bani le mai și repară.
Fabricarea opoziției între „viața civilă” și „interesele militare” ale țării, ca și când viața civilă ar fi păgubită prin propria apărare, este o întreprindere detestabilă, căci o națiune poate prospera numai în pace, iar pacea și-o asigură ținând la respect agresorii prin demonstrarea voinței și capacității de a se apăra. Cei care susțin pacea iluzorie - de fapt, supunerea - își vulnerabilizează țara. Nu sunt defel suveraniști, ci, cel mult, idioți utili inamicilor ei.
DREPT LA REPLICĂ
Apărarea țării are nevoie de transparență și eficiență
Organizația AUR Bihor reacționează ferm la acuzațiile din editorialul „Drone de AUR”, publicat în săptămânalul Bihoreanul şi în ediţia online ebihoreanul.ro, pe care le consideră tendențioase și menite să discrediteze o întrebare legitimă.
În ultimele luni, România a investit miliarde în apărare – 2,5% din PIB –, a achiziționat sisteme Patriot, HIMARS și avioane F-16, iar prin programul european SAFE are la dispoziție alte miliarde pentru infrastructură și capabilități militare. În acest context, întrebarea președintelui AUR Bihor, Ciprian Blejan – „Cum se explică faptul că, în ciuda unor sume colosale investite în apărare, dronele rusești pot survola nestingherite teritoriul României?” – a fost o invitație la responsabilitate, nu un atac la siguranța națională.
Evenimentele din 13 septembrie au ridicat întrebări firești: o dronă a pătruns în spațiul aerian românesc, a fost urmărită aproape o oră și a părăsit teritoriul fără a fi neutralizată. Ministerul Apărării a explicat că nu s-a acționat pentru a evita victime colaterale. Pentru public însă, efectul este același – drona și-a continuat misiunea, iar percepția de neputință persistă. Termenul „nestingherit” descrie exact această percepție.
AUR amintește că a votat împotriva legii „drone” în forma propusă în februarie, tocmai pentru că textul legislativ extindea atribuții militare fără garanții clare de control civil și de protecție a populației. Votul nu a fost unul împotriva apărării României, ci pentru o legislație mai clară, care să ofere atât eficiență militară, cât și protecția cetățenilor.
În ceea ce privește programul SAFE, organizația susține orice instrument care consolidează apărarea, dar solicită Guvernului să prezinte public planul de împrumuturi, termenele și proiectele vizate, pentru a evita datorii netransparente și cheltuieli ineficiente.
Etichetele de tip „pro-ruși”, aruncate în spațiul public, sunt respinse categoric. AUR Bihor consideră că întrebările critice și cererile de transparență întăresc încrederea în instituții și nu subminează apărarea țării.
Organizația solicită un raport public al MApN privind incidentul din 13 septembrie, un calendar transparent al proiectelor finanțate prin SAFE și reluarea dezbaterii privind legea „drone” pentru a găsi cel mai bun echilibru între securitate și siguranța civilă.
România are nevoie de o apărare reală, de proceduri clare și de decizii transparente. AUR Bihor își asumă rolul de a pune întrebările pe care cetățenii le așteaptă și de a cere statului să răspundă, pentru ca încrederea în instituții și securitatea națională să fie cu adevărat consolidate.
AUR Bihor
Președinte: Ciprian Blejan, consilier județean