Patru ani de "lălăială"
Proiectul de reabilitare şi modernizare a drumului forestier dintre Valea Aleului şi Padiş, sub denumirea de drum judeţean - DJ 763 - a fost iniţiat la sfârşitul anului 2008, având ca scop realizarea, cu fonduri europene, a unei legături rutiere pe cei 28,55 km care leagă comuna Sudrigiu de cabana Padiş.
Deşi bani existau, iar contractul de finanţare (pentru o valoare de 64,6 milioane lei, plus TVA) a fost semnat în octombrie 2009, licitaţia fiind câştigată de asocierea de firme MBS Group SRL Cluj Napoca - Alfarom SRL - Nemzetkozi Betonut Kft (Ungaria), lucrările au început, practic, doar în martie 2010, după care şantierul a progresat în ritm de melc, executanţii dând vina pe vremea nefavorabilă.
Acest mod de "lucru" a durat până în vara acestui an, când noua conducere a Consiliului Judeţean a dat un "cartonaş galben" firmei clujene, care este liderul asocierii şi astfel răspunde în faţa autorităţilor, avertizând că nu mai tolerează nicio tergiversare, cu atât mai mult cu cât al doilea termen de finalizare expira la 23 noiembrie, iar după această dată nu doar că lucrarea nu mai putea fi continuată cu fonduri europene, dar CJ ar fi trebuit şi să plătească penalizări pentru neîncheierea ei conform contractului de finanţare cu Comisia Europeană.
E gata!
Deşi astă-vară puţini ar fi pariat pe acest lucru, drumul a fost totuşi finalizat în proporţie de 98%, în cele 12 zile care au rămas până la termenul-limită rămânând doar de retuşat câteva porţiuni de acostament şi de realizat semnalizarea rutieră.
Pentru a convinge presa de ducerea la bun sfârşit a proiectului care părea grav compromis până acum câteva luni, preşedintele Consiliului Judeţean, Cornel Popa, a prezentat finalizarea lucrărilor chiar la faţa locului, în prezenţa directorului tehnic al CJ, Filip Cheşeli, a şefului de şantier din partea MBS Cluj Napoca, Horaţiu Matiş, şi a managerului Selina, Beniamin Rus, firmă căreia, de fapt, i se datorează "salvarea" proiectului.
Conform datelor tehnice furnizate de Cheşeli, pe cei 28,55 km au fost turnaţi 80.000 de metri cubi de betoane, au fost realizaţi 13 km de ziduri şi gabioane de sprijin, s-au amenajat 143 de podeţe şi 11,5 km de parapeţi metalici, şi - de asemenea - pe toată lungimea drumului s-au executat şi rigole pentru scurgerea apei, iar reţelele electrice de medie tensiune au fost mutate pentru a nu rămâne în limita de siguranţă a drumului.
"A mai rămas de executat 2% din lucrare, adică partea de semnalizare, precum şi remedierea unor rigole", a explicat Cheşeli, precizând că acest tip de lucrări se pot face şi după darea în folosinţă a drumului, important fiind pentru beneficiari ca executantul lucrării să termine structura drumului şi asfaltarea acestuia, înainte de venirea iernii.
Pe de altă parte, preşedintele CJ, Cornel Popa, a afirmat că va semna recepţia drumului abia anul viitor, "ca să vedem cum se comportă peste iarnă, mai ales rigolele şi acostamentul".
"Curăţenie" după alţii
Ceea ce este şi mai surprinzător, dar în mod plăcut, e faptul că a fost rezolvată şi o problemă ce părea de nesoluţionat până în luna august. Este vorba despre repararea a 6,5 km de drum dintr-un tronson care, având statut de drum comunal, a fost "modernizat" cu fonduri SAPARD pe baza unui proiect al Primăriei Pietroasa, însă cu un rezultat dezastruos.
Motivul? Lucrarea a fost făcută de mântuială de Construct Mod Oradea, iar în prima primăvară asfaltul a dispărut de pe drum ca şi când nici n-ar fi existat vreodată, ba - mai mult - în fostul carosabil au apărut gropi de 20-30 cm. Iar cum regulile SAPARD interziceau orice intervenţie pe un drum teoretic reabilitat pe o perioadă de cinci ani, cei care voiau să meargă spre Padiş ar fi străbătut cei 6,5 km cam într-o oră, având în vedere că nicio maşină nu putea circula pe hârtoape cu mai mult de 10-15 km/oră.
Surpriza prezentată luni presei a fost, însă, că şi aceşti 6,5 km de drum arată acum ca-n palmă, după ce a fost refăcut de firma Selina, acesta fiind motivul prezenţei la faţa locului a managerului general, Beniamin Rus.
De altfel ca să demonstreze calitatea drumului, acesta a venit la Padiş cu o limuzină Maybach (foto), pe care şi-a cumpărat-o astă-vară, semn că Rus a pus zălog, în acest fel, cele câteva sute de mii de euro, cât a costat aceasta, pentru a demonstra că, deşi este un drum de munte, el poate fi parcurs lin cu limuzina.
"Amendaţi" pentru viteză
"Era păcat ca drumul al cărui beneficiar este Consiliul Judeţean să arate foarte bine, iar cei 6,5 km să compromită impresiile celor care doreau să ajungă repede şi sigur în Padiş, aşa că am hotărât să nu lăsăm această porţiune de drum impracticabilă", a spus şeful CJ, Cornel Popa.
"A fost mai greu de abordat partea de finanţare, pentru că aceşti 6,5 km s-au făcut pe SAPARD şi teoretic nu era voie să ne atingem de el cinci ani, dar am negociat schimbarea soluţiei tehnice pentru a aşterne şi pe această porţiune asfalt ca lumea", a mai spus Popa, fără a intra în amănunte, motivând că "rezultatul contează".
"Important este că ne-am încadrat în timp, că lucrarea s-a făcut de calitate şi că oricine va putea urca la Padiş în condiţii civilizate", a mai spus preşedintele CJ, care a precizat că asfaltarea celor 6,5 km de drum comunal s-a făcut în doar patru zile. Motiv pentru care, mai în glumă-mai în serios, Rus a intervenit, zicând că "la ce viteză de lucru am avut, ne-a amendat radarul".
Cale liberă pentru turism
Întrucât este pentru prima oară când la Padiş se poate ajunge pe un drum sigur şi rapid, preşedintele Consiliului Judeţean şi-a exprimat speranţa că în curând acest drum va aduce după sine o dezvoltare a zonei prin turism. "Acest drum ne va aduce bani, iar asta e foarte important" a spus Popa.
Totuşi, şeful CJ a afirmat că îşi doreşte ca dezvoltarea turismului să se facă în baza unui Plan Urbanistic Zonal care să împiedice construirea haotică, afirmând că pentru aceasta va iniţia discuţii cu conducerea Administraţiei Parcului Natural Apuseni, în aşa fel încât să existe reguli clare de "urbanizare". "Eu sunt de acord că unele zone trebuie conservate, dar unde este numai căpoşenia unora, nu văd de ce să stăm cu o zonă atât de frumoasă nedezvoltată", a spus Popa, referindu-se şi la încăpăţânarea cu care APNA refuză să-şi dea acordul pentru dezvoltarea turismului.
În context, Popa a afirmat că mai mult se distruge şi se fură, în special lemne, decât dacă în zonă s-ar realiza o staţiune turistică, şi a adăugat că şi-ar dori ca o viitoare asemenea staţiune să semene cu modelul austriac, unde se îmbină păstrarea nealterată a naturii cu dorinţa de dezvoltare a turismului.
Cu privire la furtul de lemne, despre care a declarat că deţine informaţii, şeful CJ a recunoscut că nu deţine nicio pârghie pentru a controla şi sancţiona acest fenomen, dar cere public implicarea "organelor în drept, Romsilva şi Poliţia, care au mijloace să se implice şi să facă ordine, iar dacă vor să demonstreze că îşi doresc acest lucru poate ar fi cazul să ne arate şi nişte chitanţe de amenzi".