Eternul conflict om - animal capătă în comuna bihoreană Sînnicolau Român accente care ar părea hilare dacă pentru localnici n-ar fi, de fapt, dramatice. Cu trei ani în urmă, edilii le-au dat de ştire că Primăria a câştigat finanţarea pentru modernizarea unor străzi şi, mai important, a unui drum de pământ ce taie câmpurile până la Livada de Bihor, ceea ce le-ar fi scurtat la jumătate naveta până la Oradea.

S-au bucurat degeaba: de atunci, din proiect a fost executată doar asfaltarea străzilor, nu şi a drumului, din cauza unei organizaţii din Târgu Mureş, mai îngrijorată de soarta unei păsări, vânturelul de seară, decât de a oamenilor.

Drum de scurtătură

Sute de localnici din Sînnicolau Român care fac naveta la Oradea străbat 37 kilometri pe o rută ocolitoare, prin alte trei comune - Girişu de Criş, Tărian şi Sântandrei - ieşind spre oraş în intersecţia Calea Sântandreiului - DN 79 Arad-Oradea. Ar putea face doar 14 km, pe un drum drept, folosit de bunicii şi străbunicii lor, care i-ar scoate în satul Livada, din marginea comunei Nojorid, lângă Aeroport, dar cu o condiţie: să fie asfaltat.

Pentru modernizarea lui, Primăria Sînnicolau Român a câştigat în 2014 un proiect în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală, finanţat cu 7,02 milioane lei, atât pentru asfaltarea drumului până la Livada, cât şi a unor străzi din intravilanul comunei. Dacă în epoca vitezei, în care alţii fac în trei ani autostrăzi de sute de kilometri, vă închipuiţi că modestul proiect de drum comunal a fost finalizat, vă înşelaţi!

Opriţi în câmp

Dorel Crăciun, directorul firmei Drumuri Bihor"Am început lucrările abia în septembrie 2016, dar numai pe străzile din intravilan. Din drumul spre Livada n-am putut face decât jumătate. Asfaltul se opreşte în câmp fiindcă pentru restul Primăria n-a obţinut aviz de mediu", spune Dorel Crăciun (foto), directorul firmei Drumuri Bihor, care a câştigat licitaţia pentru execuţia proiectului.

Conform legii, pentru a emite autorizaţia de construcţie, Primăria avea nevoie de avizul Agenţiei pentru Protecţia Mediului, dar pentru că drumul traversează situl Natura 2000 ROISCI 0103 Valea Alceului, instituţia are nevoie, la rându-i, de avizul custodelui Milvus Group, o organizaţie ecologistă cu sediul în Târgu Mureş şi cu filială în Oradea, profilată în protejarea păsărilor. Or, încă din 2014, aceasta refuză să redacteze un aviz invocând pericolul ca drumul să dăuneze unei colonii formate lângă Livada de 18-33 perechi de vânturei de seară, o specie de răpitoare ce ocupă cuiburile altor păsări, de obicei ale ciorilor şi coţofenelor, prezentă între lunile aprilie şi octombrie, toamna migrând spre Egipt.

Blocaj printr-un tertip

Primarul Dumitru Munge spune că drumul ar aduce numeroase beneficii. Pe lângă înjumătăţirea deplasării spre Oradea şi implicit scurtarea timpului de reacţie pentru ambulanţe şi pompieri, ar degaja traficul prin comunele Girişu de Criş, Tărian şi Sântandrei, ar reduce poluarea şi ar permite mai buna valorificare a peste 5.000 de hectare de terenuri agricole la care în prezent proprietarii ajung cu dificultate.

Problema e că până anul viitor proiectul trebuie finalizat, în caz contrar Primăria trebuind să înapoieze banii. Nu poate, însă, pentru că, acuză el, ecologiştii de la Milvus sunt de rea-credinţă. "Reprezentantul din Oradea al ONG-ului, Nagy Attila, refuză să dea un aviz, fie şi negativ, în schimb ne trimite puncte de vedere fără valoare juridică, spunând că drumul este ucigaş pentru vânturelul de seară şi că traseul trebuie schimbat. Ceea ce, evident, nu se mai poate. Dacă şi-ar fi asumat răspunderea de a ne da măcar aviz negativ, l-am fi putut contesta în instanţă". Spusele îi sunt confirmate de o adresă trimisă Primăriei de Milvus Corvus: "Prin asfaltare, acest drum ar intra în categorie drum ucigaş. Ar creşte rata mortalităţii păsărilor".

Impact nesemnificativ

Exasperat, primarul a găsit o soluţie pentru a debloca situaţia, comandând, cu acordul APM Bihor, o evaluare de impact care să indice dacă asfaltarea ar "ucide" sau nu păsările. Cu preţul a 50.000 lei din bugetul local, Primăria a angajat specialişti atestaţi de Ministerul Mediului, inclusiv universitari din Cluj, care au stat vara aceasta în zona coloniei de vânturei pentru a le observa comportamentul, frecvenţa şi înălţimea zborurilor, numărul etc.

Rezultatul studiului arată că impactul asupra păsărilor va fi "nesemnificativ", deoarece "procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut din aria protejată este 0 (zero)", iar "perturbările care ar apărea pe durata modernizării drumului şi după darea lui în folosinţă pot fi limitate" prin câteva măsuri banale: să se lucreze în afara perioadei de cuibărit, organizarea de şantier să fie în afara sitului protejat, iar viteza vehiculelor să fie limitată până la 30 km/h în imediata apropiere a coloniei, prin şicane montate pe carosabil. De altfel, studiul consemnează că "această specie nu este sensibilă la traficul rutier, coloniile aflate în estul ţării fiind formate în aliniamente de arbori pe marginea unor drumuri judeţene, naţionale şi europene", deci mult mai intens circulate decât un drum comunal.

Precizând că şi-ar asuma recomandările specialiştilor, primarul spune că evaluarea poate fi decisivă, deoarece după depunerea ei la APM custodele este obligat să dea un aviz în maximum 30 de zile, în caz contrar pierzându-şi această calitate. "Dacă avizul va fi negativ, măcar îi putem da în judecată, dar nu vom sta fără să facem nimic. Le vom pretinde banii pierduţi, plus daune, căci comit un abuz în serviciu", spune Munge.

De neclintit

Reprezentantul orădean al organizaţiei respinge însă ideea că ar fi de rea-credinţă şi afirmă că, de fapt, vina aparţine statului român, care n-a elaborat procedurile din PNDL aşa încât avizul de mediu să fie obligatoriu înainte de aprobarea proiectelor de infrastructură. "Să finanţezi ceva ce nu eşti sigur că se poate face nu mi se pare în regulă", spune Nagy Attila, susţinând că primarul a făcut "presiuni politice" asupra sa, prin foşti oficiali din Ministerul Mediului ca Lucia Varga şi Viorel Lascu.

În pofida acestora şi a perspectivei de confruntare cu Primăria, Nagy rămâne inflexibil: drumul ar fi dăunător pentru păsări şi singura soluţie este să fie mutat. Pe ce traseu, "nu este treaba noastră", zice el, sugerând că va contesta evaluarea comandată de Primărie, invocând de pildă că n-ar fi fost făcută "conform cu metodologiile".

Aşa că, dacă părţile se vor ţine pe poziţii, în Bihor s-ar putea înregistra curând o premieră naţională: o instituţie să dea în judecată un ONG şi să-i ceară repararea unui prejudiciu însemnat, de peste un milion de euro. Bani mulţi pentru o primărie de comună, dar şi pentru o fundaţie...

PROIECTE PARALIZATE
Ecologie versus infrastructură

În ultimul deceniu, după înmulţirea siturilor de tip Natura 2000, numeroase proiecte de infrastructură au fost încurcate în numele protejării unor animale din ariile traversate de drumuri. Pe traseul autostrăzii Sibiu - Piteşti, de exemplu, au fost identificate specii de broaşte ocrotite, pe cel al autostrăzii Lugoj - Deva urşi şi lilieci, iar pe Sebeş - Turda lucrările au fost oprite în această primăvară din cauza unor... albine.

În Bihor, proiectul de 60 milioane euro pentru Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor a fost blocat în 2013 mai multe luni, tot din cauza vânturelului de seară, care ar fi fost afectat prin construirea staţiei de sortare a deşeurilor din Valea lui Mihai. Ironia este că aceasta fusese realizată înainte ca România să adere la UE şi înainte de înfiinţarea sitului Natura 2000 ROSCI0020 Câmpia Careiului, dar la realizarea proiectului SMID Consiliul Judeţean o voia integrată în acest sistem. La sesizarea unor ecologişti, iniţial Comisia Europeană s-a opus, pe motiv că autocamioanele cu deşeuri ar fi afectat biodiversitatea zonei. În cele din urmă, CJ Bihor a convins CE că păsările nu vor fi afectate, astfel că staţia a rămas în SMID.