Sălile de expoziţie ale Muzeului Oraşului Oradea – Complex Cultural găzduiesc noi fragmente ale istoriei Bihorului.

Realizată printr-o colaborare strânsă cu istorici, muzeografi şi familiile celor care au reprezentat comitatul pe 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, expoziţia "Drumul bihorenilor la Cetatea Unirii" este un memento privind oamenii care au militat pentru unirea Ardealului cu România.

Bihoreni la Unire

Din cei 1228 de delegaţi oficiali, aleşi şi cu drept de vot prezenţi în acea dată în Alba Iulia, 66 au reprezentat comitatul Bihor. Alături de aceştia au existat 45 de delegaţi de drept, 20 de delegaţi ai Consiliilor Naţionale Române ai plaselor şi satelor bihorene, fiind cea mai numeroasă delegaţie dintre toate comitatele ardeleneşti. În plus, alţi 108 bihoreni au participat din proprie iniţiativă.

Expoziţia dedicată acestora a fost vernisată miercuri. În cuvântul de deschidere, directorul Muzeului Oraşului Oradea – Complex Cultural, Angela Lupşea, a precizat că expoziţia a fost coordonată de consilierul local Grigore Morar şi i-a mulţumit viceprimarului Florin Birta, prezent la vernisaj, pentru sprijinul municipalităţii.

Considerentul pentru care a fost aleasă data de 1 august pentru vernisaj este că în această zi, în anul 1835, se năştea Gheorghe Pop de Băseşti, unul din cei care au pus Oradea pe harta Marii Uniri.

Nume importante

"Toţi cei pe care-i vedeţi afişaţi reprezintă elita rurală, dar şi ţărănimea. (…) Toţi aceştia au creat sentimentul apropierii între provinciile româneşti", a punctat, în cadrul evenimentului, istoricul Mihai Drecin. Curatorii expoziţiei sunt muzeograful Cristina Puşcaş şi bibliotecarul Cristian Negru, ambii de la Muzeul Oraşului.

Detalii privind expoziţia au fost oferite de Cristina Puşcaş. "Am selectat nouă personalităţi pentru că expoziţia arată fărâme ale vieţii lor. Am luat legătura cu urmaşii şi am reuşit să expunem obiecte ce le-au aparţinut şi fotografii de familie", a spus aceasta.

Personalităţile despre care vizitatorii expoziţiei pot descoperi diferite detalii sunt: Gheorghe Bordaşiu, Gavril Iovan, Nicolae Maliţa, Ioan Buşiţia, Teodor Neş, Augustin Maghiar, Alexandru Nicolae Popescu, Teodor Popoviciu şi Pavel Maliţa.

Prigoniţi toată viaţa

Drumul delegaţilor spre Alba Iulia a fost unul dificil, făcut cu trenul, călare sau chiar pe jos. Trenurile erau oprite, iar din Salonta cu greu au fost lăsaţi să plece.

După întoarcerea din Alba, delegaţii au fost nevoiţi să suporte zeci de ani de primejdii, venite atât din partea soldaţilor secui, cât şi a regimurilor horthyst şi comunist. De pildă, învăţătorul Nicolae Maliţa a fost nevoit să se refugieze în păduri pentru a scăpa din bătaia puştilor. În 1940, după cedarea Ardealului către Ungaria horthystă, a fost obligat să-şi sape propria groapă, cu ameninţarea că va fi împuşcat dacă nu arată unde se aflau ascunse armele sătenilor.

Aceleaşi lucruri le-a păţit şi preotul Gheorghe Bordaşiu. Mai mult, fiul său, preotul Nicolae Bordaşiu, acum în etate de 94 de ani, a fost închis de comunişti pentru "vina" de a fi fost urmaş al delegatului la Alba Iulia.

Expoziţia poate fi vizitată în sălile 12, 13 şi 14, etajul II, Palatul Princiar, pe tot parcursul anului. De asemenea, cei interesaţi pot urmări, tot la Cetate, un film de prezentare privind contribuţia bihorenilor la realizarea Marii Uniri.