Consiliul Județean Bihor a aprobat, marți, cu unanimitate de voturi, varianta de traseu finală propusă de firma care a actualizat documentația Drumului Expres Oradea - Arad.
Noua șosea ar urma să aibă o lungime de 120,1 kilometri, pe cea mai mare parte cu profil de autostradă, fiind proiectată pentru o viteză de rulare de 140 km/h.
După 15 ani
Abandonată în 2007, cu trei ani înainte ca fosta Companie Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România să amâne fără termen proiectul Drumului Expres Oradea - Arad, noua documentație a fost întocmită de aceeași firmă care a realizat Studiul de Fezabilitate în urmă cu mai bine de un deceniu, Consitrans SA, la comanda celor patru administrații locale care s-au asociat în noiembrie 2020 pentru a realiza, totuși, această șosea: consiliile județene Bihor și Arad, respectiv primăriile Oradea și Arad, la inițiativa pe atunci proaspătului instalat președinte al CJ Bihor, Ilie Bolojan.
De precizat că cele patru administrații au încheiat un parteneriat cu actuala Companie Națională pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere pentru realizarea șoselei, care va avea profil de autostradă pe cea mai mare parte a lungimii ei, urmând să fie finanțată cu fonduri europene estimate la peste 1,5 miliarde euro.
Noua documentație are 293 de pagini și prezintă un raport final asupra a patru variante de traseu, rezultate în urma unei analize multicriteriale în care au fost avuți în vedere factori financiari și de mediu, care, potrivit documentului, au contat în proporție egală la conturarea concluziilor.
Varianta 4, cea mai bună
Potrivit documentației actualizate de Consitrans, cea mai bună variantă de traseu (varianta 4 - marcată cu albastru închis pe hartă), pe care o și recomandă, și care a și fost votată în unanimitate de consilierii județeni, prevede ca DX Oradea - Arad să aibă o lungime de 120,1 km.
Șoseaua va începe din partea de sud-est a Oradiei, din drumul de legătură între centura orașului și Autostrada Transilvania (A3), desfășurându-se spre sud ocolind localitatea Livada de Bihor prin partea de est, continuând în lungul căii ferate Oradea - Arad prin partea de vest a localităților Nojorid și Gepiu și prin partea de est a localității Inand.
Ea ar ocoli Salonta pe partea de est și ar reveni pe partea de vest a căii ferate Oradea - Arad și DN 79, la vest de localitățile Ciumeghiu și Avram Iancu.
În județul Arad, conform acestei variantei, DX Oradea - Arad începe din partea de vest a localităților Zerind și Iermata Neagră, se desfășoară spre sud printre localitățile Chișineu Criș și Socodor, în lungul DN 79, apoi pe partea de vest a localităților Nădab, Simand și Zimandu Nou, ocolind municipiului Arad prin partea de nord-vest.
Această variantă presupune construirea a 75 de poduri și podețe, precum și amenajarea a 12 noduri rutiere, din care 6 pe teritoriul județului Bihor: cu drumul de legătură între centura Oradea și A3, cu DC 77 (km 5+500), cu DN 79 pe raza localității Gepiu (km 19+300), cu DN 795 în Salonta (km 32+250), cu drumul de legătură spre Ungaria (km 42+900) și cu DN 79 în Avram Iancu.
De precizat că această variantă a fost aprobată într-o formă îmbunătățită, ea prevăzând conexiuni prin pasaje supraterane și subterane nu doar cu drumul de legătură dintre centura orașului și autostrada Transilvania, ci și cu drumul construit în 2018 între Oradea și Sântandrei cu acces prin Ioșia Nord.
Varianta 2, locul 2
Potrivit documentației Consitrans, au fost luate în calcul încă alte trei variante, una din acestea (varianta nr. 2, marcată cu albastru deschis pe hartă) prevăzând că DX Oradea - Arad ar fi urmat să aibă o lungime de 119,328 km. Conform acesteia, șoseaua ar fi pornit din sud estul Oradiei din drumul de legătură între centura orașului și A3, s-ar fi desfășurat spre sud de-a lungul căii ferate Oradea - Arad pe partea de vest a acesteia, continuând prin vecinătatea localităților Livada de Bihor, Gepiu și Inand până în Salonta și ocolind orașul pe partea vestică a acestuia. De aici, ea ar fi continuat spre județul Arad în paralel cu DN 79, la vest de Ciumeghiu și Avram Iancu.
O altă variantă (varianta 3 - violet pe harta de mai sus) prevedea ca șoseaua să aibă o lungime de 118,951 km. Conform acesteia, DX Oradea - Arad ar fi început tot din sud estul Oradiei, din drumul de legătură între centura orașului și A3, s-ar fi desfășurat spre sud ocolind Livada de Bihor pe partea de vest și ar fi continuat traversând calea ferată Oradea - Arad și DN 79 între Gepiu și Inand. Mai departe, șoseaua ar fi ocolit localitățile Inand și Salonta pe partea estică și ar fi revenit pe partea de vest a căii ferate Oradea - Arad și DN 79, continuând la vest de localitățile Ciumeghiu și Avram Iancu. Potrivit acestei variante, DX Oradea - Arad ar fi avut 82 poduri și podețe, precum și 10 noduri rutiere, din care cinci pe teritoriul județului Bihor (cu drumul de legătură între centură și autostradă, cu DN 79 în Gepiu, cu DJ 795 la km 37+100, cu drumul de legătură spre Ungaria și cu DN 79 în Avram Iancu).
O altă variantă (varianta 1, marcată cu roșu pe hartă) prevedea ca traseul să înceapă din drumul de legătură între centură și autostradă, să se desfășoare spre sud, ocolind localitatea Livada de Bihor prin partea de est, apoi de-a lungul căii ferate Oradea - Arad, continuând pe partea de vest a localităților Nojorid, Gepiu și Inand. Șoseaua ar fi ocolit Salonta pe partea de est și ar fi revenit pe partea de vest a căii ferate Oradea - Arad și DN 79, la vest de Ciumeghiu și Arad.
Dacă această variantă ar fi rămas în calcul, lungimea șoselei ar fi urmat să fie de 118,985 km, să aibă 71 poduri și podețe, precum și 12 noduri rutiere, din care 6 pe teritoriul județului Bihor (cu drumul de legătură dintre Oradea și A3, cu DC 77 (la km 5+700), cu DN 79 (km 25+100), cu DJ 795 (km 33+250), cu drumul de legătură spre Ungaria și cu DN 79 în Avram Iancu).
Termen, 2027
Potrivit explicațiilor date de președintele CJ Bihor, este suficient faptul că varianta a patra a fost votată de aleșii bihorenilor. Ea nu va mai trebui supusă votului CJ Arad și Consiliilor Locale Oradea și Arad, deoarece administrația județeană a fost desemnată de celelalte trei ca autoritate contractantă, cu acceptul CNAIR.
În schimb, varianta aprobată marți de consilierii județeni va trebui să primească și acordul Comisiei Tehnico-Economice a CNAIR, cu care cele patru administrații locale a încheiat în toamna anului 2020 acordul de parteneriat pentru realizarea DX Oradea - Arad.
Bolojan a arătat că în luna decembrie a acestui an consultantul Consitrans trebuie să predea și Studiul de Fezabilitate aferent variantei finale aprobate, care va trebui aprobat și de CJ Arad, și de Consiliile Locale Oradea și Arad.
În luna martie este prevăzută finalizarea proiectului tehnic și tot atunci CJ Bihor vrea să lanseze licitația pentru desemnarea constructorului. Lucrările de construcții ar urma să înceapă anul viitor și să fie finalizate în 2027.
Finanțarea proiectului, estimată la peste 1,5 miliarde euro, va fi făcută din fonduri europene.