Drumuri "topite": Oradea e plină de gropi (FOTO)

Plombele din drumuri s-au topit la dezgheţ de parcă au fost făcute din apă. Aproape că nu este stradă, reabilitată sau nu în ultimii cinci ani, pe care să nu răsară gropi!

Deşi a primit de la Primărie comenzi de lucrări pentru 20 de străzi, firma Selina se codeşte să iasă la lucru, de teamă că iarna ar putea reveni. Iar gerul va "asfalta" drumurile cu poduri de gheaţă...

"Capcanele" oraşului

După dezgheţ, pe străzile oraşului se poate circula ca-n desene animate: în vârful roţilor. Aproape că nu este arteră importantă pe care, într-o singură lună de iarnă adevărată, să nu fi apărut gropi şi crevase. Pe lista străzilor cu "lipsă" de asfalt se numără Calea Aradului, Meşteşugarilor, Moscovei, Braşovului, Ciheiului, Nojoridului, Dunării, Brâncoveanu, Bulevardul Dacia şi multe altele. "E cum nu se poate mai rău. Cum calci puţin acceleraţia, cum dai într-o groapă", se plânge un şofer.

La fel, aproape nu există stradă pe care capacele de canal să nu se fi "lăsat" peste iarnă, cocoşate sub trafic. Pe artere intens circulate, precum Vlădeasa, Republicii, Magheru, Averescu sau Primăriei, gurile de canal s-au transformat în adevărate capcane pentru roţi. Pe lângă că ramele s-a înfundat în asfalt, capacele se mai şi desprind de ele. "Săptămâna trecută, pe Clujului mi-a sărit un capac de canal de sub roată. Putea răni pe cineva!", reclamă o şoferiţă. Problema e că nici nu pot fi evitate! Furnizorii de utilităţi şi-au făcut prostul obicei să amplaseze reţele de apă şi canalizare pe mijlocul şoselelor, aşa că gurile de vizitare sunt adevărate pericole.

Smârcurile Oradiei

Dacă orădenii care stau "la asfalt" mai pot măcar circula cu maşina, locuitorii străzilor nemodernizate nu au nicio şansă. Săptămâna trecută, pe strada Cercului, situată deasupra Gării, nu a putut urca niciun vehicul. Şi nici nu sunt şanse să urce curând. Dezgheţul a lăsat în urmă noroaie în care roţile se afundă. "Cât a ţinut frigul mai puteam circula, pentru că drumul era acoperit cu gheaţă, dar de când s-a înmuiat, maşinile rămân câteva străzi mai jos", zice Elisabeta Kemenes.

Locuitorii străzii spun că anul trecut Compania de Apă a introdus în zonă reţelele de canalizare. În toamnă, muncitorii au plecat fără să arunce măcar o roabă de pietriş, aşa că strada s-a transformat în mlaştină. "Aproape nu este zi să nu ieşim la drum să ajutăm câte o maşină împotmolită. În ianuarie, anul trecut, pompierii n-au putut urca la o casă care ardea nici măcar după ce au golit rezervoarele de apă, iar săptămâna trecută o maşină de la pompe funebre a rămas blocată în timp ce mergea la un mort", povesteşte orădeanca.

Cazul nu e singular. La fel se întâmplă pe strada Sinaia, Călimăneştilor, Măgurei şi pe multe alte străzi...

Bani sunt...

În replică, reprezentanţii municipalităţii spun că lucrurile nici nu stau aşa rău. "Sunt gropi, dar nici pe departe aşa multe cum ne aşteptam, având în vedere că, din raţiuni de economie, iarna aceasta deszăpezirea s-a făcut cu sare şi nisip, care distrug asfaltul, în loc de clorură de calciu, aşa cum s-a întâmplat anul trecut", spune Eduard Florea, directorul economic al Primăriei. Funcţionarul a semnat anul trecut pentru firma Selina, cea care şi-a adjudecat licitaţia de întreţinere de drumuri, facturi în valoare de circa 8 milioane de lei. Anul acesta s-ar putea ca suma alocată reparaţiilor să fie şi mai mare.

"În 2010 am ieşit la plombări abia pe 15 martie, pentru că am făcut prostia să acoperim gropile cu argilă şi piatră, de s-a umplut toată Oradea de noroaie. Anul acesta vom începe lucrul mai repede", spune Leontin Pătcaş, şeful Serviciului Drumuri şi Poduri. Municipalitatea a trimis încă din 10 ianuarie prima comandă firmei Selina, care a câştigat licitaţia pentru întreţinerea drumurilor, solicitând repararea a 20 de străzi, înainte ca acestea să se strice mai rău. Iar poliţiştii comunitari aduc zilnic din teren liste cu noi gropi ce trebuie plombate...

Asfaltatori, nu!

Orădenii vor mai trebui însă să aştepte. Asfaltatorii vor ieşi la lucru cel mai curând la sfârşitul lunii. "Constructorul trebuie să-şi aducă oamenii din concediu şi se cam codeşte, de teamă că vine iar frigul şi nu o să aibă ce să le dea să muncească", povesteşte Pătcaş.

BIHOREANUL a descoperit, totuşi, că în domeniul plombărilor va fi tot timpul de lucru. Teoretic, garanţia pentru o plombă de asfalt este de 6 luni. Practic, nimeni nu poate ţine socoteala. "Pe o stradă poţi face plombări şi de şase ori pe an, fiindcă nu ai cum să ţii o evidenţă exactă a gropilor, nu ai nici cum să dovedeşti că o groapă a fost asfaltată în urmă cu 9, 5 sau 2 luni", spune funcţionarul. Lucru pe care îl ştiu şi constructorii. Aşa că nu se omoară cu calitatea lucrărilor...

În ce priveşte străzile nemodernizate, situaţia e şi mai complicată. Acestea nu pot fi asfaltate înainte de refacerea tuturor utilităţilor dedesubtul lor. "Din cele 300 de străzi nemodernizate, în perioada 2011-2012 vor fi modernizate cam 70. Vor fi asfaltate însă doar străzile pe care au fost rezolvate problemele de infrastructură", declară primarul Ilie Bolojan (foto). Astfel, pentru ca o stradă să poată fi asfaltată trebuie ca toţi operatorii de servicii, de la Electrocentrale şi CAO până la Electrica şi Distrigaz, să îşi fi rezolvat problema reţelelor astfel încât asfaltul să rămână intact cel puţin 5 ani.

Desigur, cu unele reparaţii. De regulă plombări, căci oricum nu le poate ţine nimeni evidenţa!

Starea precară a drumurilor a transformat Primăria în principalul pârât al firmelor de asigurări. În ultimul an peste 100 de şoferi au cerut despăgubiri de la asiguratori pentru diferite avarii provocate de starea drumurilor. Ulterior, firmele îşi recuperează banii, prin instanţă, de la Primărie. "Legea spune că administratorul drumului este vinovat de pagubele provocate maşinilor, aşa că am pierdut cam toate procesele", recunoaşte Eugenia Borbei, şeful Serviciului Juridic din Primărie.

În prezent, municipalitatea are pe rol peste 30 de asemenea procese. Leontin Pătcaş (foto), funcţionarul desemnat de Primărie să participe la concilierea cu asiguratorii, spune că majoritatea şoferilor cer despăgubiri pentru o jantă distrusă, o planetară ruptă sau un cauciuc tăiat. "Instanţa le dă prea uşor câştig de cauză. De unde ştiu eu că şoferul nu era beat, că nu a gonit cu 100  la oră sau că nu a dat cu maşina într-o bordură, iar acum vine la mine cu o poză cu groapa şi cu roata lovită?", zice Pătcaş. Care la rândul său şi-a distrus o jantă într-o groapă în urmă cu 3 ani şi a dat Primăria în judecată. Ulterior, a renunţat. În fond, era ca şi cum s-ar fi înjurat singur...