Direcția de Sănătate Publică Bihor devine prima instituție care răspunde cererii lui Viorel Pașca de a-l ajuta să intre în legalitate, transformându-și azilele neautorizate în locuințe protejate și obținând licențierea lor ca atare.
„Voi analiza această posibilitate, dar aștept cu nerăbdare ca celelalte instituții să vină cu propuneri, sfaturi și sugestii”, a anunțat Pașca, reiterând că este datoria instituțiilor „să rezolve problema”.
„Mi-a atras atenția”
„Azi am primit răspuns de la DSP la scrisoarea adresată instituțiilor abilitate în ce privește autorizarea activității de la Dumbrava, mai precis cum aș putea „intra în legalitate” fără să ne transformăm în azil”, a anunțat pe Facebook Viorel Pașca miercuri seară. Anunțul vine la o zi după ce, tot pe Facebook, se adresase mai multor instituții care să-l ajute să intre în legalitate cu activitatea sa de găzduire a unor persoane cu dizabilități, bătrâni și oameni ai nimănui pe care i-a găzduit în casele sale din Dumbrava, Incești și Ceica, până în ultima zi a lunii trecute, când în urma unor descinderi ale DIICOT au fost relocate, măsură decisă în cadrul unui dosar în care Pașca, soția sa, cei trei fii ai lor și o angajată sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de persoane.
Potrivit lui Pașca, în urma răspunsului primit de la DSP Bihor „un lucru mi-a atras atenția, și anume că am putea cumva să ne încadrăm la categoria "Locuințe protejate". În zilele următoare voi analiza această posibilitate”.
Tot cu condiții și cu autorizație
Contactată de BIHOREANUL, dr. Daniela Rahotă (foto), director executiv al DSP Bihor, a explicat că Viorel Pașca ar putea să-și transforme casele în locuințe protejate, în baza unei Hotărâri de Guvern adoptate anul acesta, cu câteva luni înaintea izbucnirii scandalului după descinderile DIICOT.
„Este vorba despre HG 268 din 23 aprilie 2026, privind asistența socială și nomenclatorul serviciilor sociale”, a spus șefa DSP Bihor, subliniind că și locuințele sociale pe care Viorel Pașca le-ar putea deschide transformându-și casele „trebuie să fie licențiate”, adică să îndeplinească niște condiții, atât în ce privește amenajarea spațiilor, cât și „inclusiv de a avea angajat sau cu contract de colaborare medic de familie și medic psihiatru”.
Ce sunt locuințele sociale
Potrivit actului normativ, locuințele sociale sunt case în care se desfășoară „servicii de locuire asistată” pentru „persoane dezinstituționalizate”, care trebuie scoase din centrele rezidențiale pentru vârstnici ori persoane cu dizabilități, sau „în risc de dezinstituționalizare”, dezinstituționalizarea – adică desființarea centrelor rezidențiale – fiind unul dintre angajamentele asumate de România pe plan internațional.
Locuințele protejate trebuie să îndeplinească anumite condiții locative mai puțin severe decât centrele rezidențiale (nu mai există obligația, de pildă, a unei băi în fiecare cameră), să găzduiască cel mult „cinci beneficiari”, pentru care să fie elaborate „planuri de viață independentă”, aceștia să primească „sprijin personalizat”, să aibă regulament de organizare și funcționare, precum și un sistem de management al calității și de evaluare periodică a serviciilor.
Potrivit actului normativ, prin „sprijin personalizat acordat beneficiarilor” se înțelege posibilitatea ca aceștia să aibă o viață independentă, fiecare locuință să aibă un administrator, să existe anumite condiții pentru prepararea hranei, să asigure gestionarea banilor beneficiarilor, iar aceștia să aibă „acces la educație, muncă și activitate socială”, precum și să mențină „relațiile cu familia și comunitatea”.
De asemenea, bucătăria locuinței protejate „trebuie să permită beneficiarilor prepararea hranei, păstrarea alimentelor, utilizarea aparaturii electrocasnice”.
Licențierea locuințelor protejate trebuie făcută, la fel ca în cazul centrelor rezidențiale ale DGASPC sau căminelor private, de către AJPIS (Agenția Județeană de Plăți și Intervenție Socială).
„Aștept cu nerăbdare”
În timp ce afirmă că ia în calcul „să analizeze posibilitatea” transformării caselor sale în locuințe protejate, Viorel Pașca a transmis prin aceeași postare că „aștept cu nerăbdare ca celelalte instituții să vină cu propuneri, sfaturi și sugestii în acest sens”, cu trimitere la cererea formulată cu două zile în urmă către Prefectura Bihor, miniștrii Muncii și Sănătății, AJPIS, ANPIS, DGASPC și CJ Bihor.
„Mai mult, sper că mă vor ajuta cu documentația în ce privește obținerea autorizației de funcționare, având în vedere că e datoria lor să rezolve problema și presupun că sunt interesate de soarta și situația persoanelor vulnerabile. Sau poate mă înșel?”, a scris Pașca.
Pe lângă DSP Bihor, până acum și-a exprimat disponibilitatea de a avea o întâlnire cu acesta, însă numai verbal deocamdată, și președintele CJ Bihor, Mircea Mălan. „Suntem disponibili la orice discuție care ar putea să ducă la identificarea unor soluții legale în această privință”, a declarat Mălan, miercuri, pentru BIHOREANUL.