Duminică, 20 octombrie, în Republica Moldova are loc al cincilea scrutin prezidențial de după declararea independenței față de URSS, în care președintele de la Chișinău este ales în mod direct, prin sufragiu universal.
Concomitent, la inițiativa actualei președinte Maia Sandu, se desfășoară un referendum la care cei aproximativ 3,3 milioane de cetățeni cu drept de vot au de răspuns la întrebarea: „Susțineți modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.
Este un moment crucial nu doar pentru Moldova de dincolo de Prut, ci și pentru România și întreaga Europă, într-un context în care Rusia duce un război hibrid, informațional, financiar și politic, pentru a nu lăsa o veche pradă de război să-i scape de sub influență.
Ce știm despre Republica Moldova
„Republica Moldova este un stat situat în sud-estul Europei. Se învecinează cu România la vest și cu Ucraina la nord, est și sud. Republica Moldova este un stat fără ieșire directă la mare, însă are ieșire la Dunăre pe o fâșie de 430 metri la extremitatea sa sudică”, îi informează Wikipedia pe curioșii care vor să afle „pe repede înainte” câte ceva despre ceea ce există dincolo de orizontul lor obișnuit de interes.
Și continuă: „Republica Moldova și-a declarat independența la 27 august 1991. Începând cu anul 1990, teritoriul situat pe malul estic al Nistrului este sub controlul de facto al unui regim separatist din Transnistria, controlat și/sau sprijinit de Rusia”.
După cum mai zice Wikipedia, „Republica Moldova este o republică parlamentară cu un președinte în calitate de șef al statului și un prim-ministru în calitate de șef al guvernului. Republica Moldova este un stat membru al ONU, Consiliului Europei, Parteneriatului pentru Pace, Organizației Mondiale a Comerțului, OSCE (Organizația pentru Cooperare și Securitate în Europa), GUAM (Organizația pentru Dezvoltare Economică și Democratică) și al altor organizații internaționale, și este în curs de negociere în vederea aderării la UE”.
De la Petru cel Mare
Tot din Wikipedia – cea mai facilă sursă de informare este internetul – se poate afla, pe scurt, că teritoriul actualei Republici Moldova a fost locuit în antichitate de populație getică, făcând parte inclusiv din regatul lui Burebista.
Cărțile de istorie, deschise de mult mai puțini, arată însă mult mai multe: încă din Evul Mediu, perioada în care cnezatele se transformau în imperiu, Moldova a început să fie o țintă pentru expansiunea rusească. În lucrarea „O istorie a expansiunilor rusești” (Editura Opera Magna, Chișinău, 2006), Ion Iachim arată că la 1462, când pe tronul Rusiei a urcat Ivan al III-lea (rămas sub numele Ivan cel Groaznic din cauza cruzimii înfiorătoare și devenit în secolul trecut modelul lui Stalin), țara pe care acesta o stăpânea era mai mică decât Moldova contemporanului Ștefan cel Mare.
De atunci, însă, Rusia „s-a lățit”, cum spuneau cronicarii, fără întrerupere atât către vest, spre Europa, cât și către Est, până în Siberia și dincolo de ea. În trei secole și jumătate, Rusia țarilor avea să dezlănțuie 124 de războaie (pentru a-și anexa teritorii din Finlanda și Polonia până în Iran, China și Japonia), supunând 130 de popoare și grupuri etnice, așa încât în zilele noastre ocupă o treime din suprafața globului, fiind cea mai mare țară din lume.
Politica de permanente cuceriri a fost lăsată moștenire de Petru cel Mare (1672 – 1725) în celebrul său Testament. „Marele Dumnezeu de la care avem existența noastră și Coroana Noastră, luminându-ne și sprijinindu-ne, îmi iartă mie a privi pe poporul rosienesc ca chemat a stăpâni în viitorime toată Europa”, „de a face să intre trupele noastre și a le ține în țări străine până se va ivi ocazia să rămână acolo pentru totdeauna”.
Fix asta a făcut Rusia, fie cea țaristă, fie cea sovietică, fie că se numește Federația Rusă, până în zilele noastre. „Să ai atâta spațiu și să te vâri mereu peste alții...”, notează istoricul basarabean.
„N-am să las moldovenilor decât ochii cu care să plângă”
Teritoriile a ceea ce numim astăzi generic Basarabia, adică estul Moldovei dintre Prut și Nistru, au fost anexate Rusiei țariste încă din 1806, sub Alexandru I (foto), cel autoproclamat „Împărat și Autocrat al Tuturor Rusiilor”, fiind transformată în gubernie.
Raptul a fost consfințit în Tratatul de Pace de la București din 1812 dintre ruși și otomani, când mareșalul Mihail Kutuzov, pus să prezideze Divanul Moldovei, rostea o frază rămasă în istorie: „N-am să las moldovenilor decât ochii cu care să plângă”.
Rușii pretindeau la acea vreme că apără creștinătatea ortodoxă din Balcanii ocupați de otomani, dar ce să vezi: Dacă până atunci Moldova plătea turcilor un tribut de 3 milioane de piaștri pe an, din 1812 rușii percepeau 8 milioane de piaștri, iar „taxa de protecție” a crescut după 5 ani la 13 milioane de piaștri.
În doar 11 ani, rușii au închis puținele școli duhovnicești cu predare în limba română, instituind obligativitatea limbii ruse nu doar în administrație, ci și în învățământul clerical. De-a lungul următoarelor decenii și până la finele secolului trecut, au dislocat mare parte din populația românească, adesea trimisă în Siberia, pentru a o coloniza aducând ruși, găgăuzi, bulgari, evrei, polonezi, ucraineni, germani din așa-zisele republici și regiuni autonome desenate pe harta fostei Rusii țariste de bolșevicii lui Lenin, apoi de cei ai lui Stalin.
În 1988, cu trei ani înaintea destrămării URSS, în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească erau doar 15 școli cu predare în limba română și 93 cu predare în limba rusă.
sursa foto: Facebook / Cristian Unteanu
România = ruină și sărăcie, Rusia = bogăție și prosperitate
După o recentă vizită făcută la Chișinău de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (foto), dar mai ales de o alta, efectuată la începutul lunii octombrie, de premierul României, Marcel Ciolacu, conducerea Ministerului de Externe al Federației Ruse transmitea, prin vocea purtătoarei de cuvânt Maria Zaharova, un mesaj brutal și obraznic, cum că „politicienii și funcționarii occidentali își continuă vizitele în Moldova, militând deschis pentru „opțiunea europeană””.
sursa foto: Profimedia
Referindu-se la oficialul român, Zaharova a dezlănțuit o canonadă ce reflectă pe deplin ambițiile imperialiste la care Rusia n-a renunțat niciodată, indiferent că a fost condusă de țari sau de Putin. „Dar de ce a fost el (n.r. – premierul României) timid? Ar fi trebuit să spună așa: Nu în UE, ci în România. Asta este ceea ce vor ei”.
Și, comentând spusele lui Ciolacu, potrivit căruia „Rusia duce țara în izolare și sărăcie”, Zaharova a continuat: „Vedem cât de „prosperă” este Uniunea Europeană. Absurditatea unor astfel de afirmaţii este că, aşa cum arată istoria, ocupaţia românească din 1918-1940 a fost cea care a adus în Basarabia sărăcie, ruină, depopulare şi atacuri în masă. Dimpotrivă, apartenenţa la Imperiul Rus şi la URSS a fost marcată de prosperitatea Moldovei. Toate acestea sunt dovedite prin fapte, cifre şi date reale”.
sursa foto: Digi24.ro
Povești rusești
Pe acest fundal vor avea loc alegerile prezidențiale și referendumul de duminica aceasta din Republica Moldova.
Rusia a investit în sute de site-uri (autoritățile de la Chișinău închid cu zecile în ultimii doi ani, de când cu războiul din Ucraina, dar mereu apar altele) și zeci de posturi de televiziune care răspândesc narative ce alarmează populația Republicii Moldova, mai ales pe cea rusofonă și segmentele vârstnice, cu privire la multiplele pericole care îi pândesc pe oameni dacă se vor lăsa „târâți” spre vest, spre Uniunea Europeană și, mai târziu, poate chiar spre NATO, de Maia Sandu și de guvernul formațiunii sale, Partidul Acțiune și Solidaritate.
Una dintre direcțiile mesajelor Rusiei este că aderarea Moldovei la UE va conduce la intrarea țării într-un război împotriva Federației Ruse, alegătorii fiind invitați să-și amintească de faptul că și războiul din Ucraina a început când ucrainenii, odată cu Revoluția din Maidan, și-au arătat hotărârea de a se desprinde de Maica Rusie pentru a se apropia de Europa. Tâlcul este evident: vreți un asemenea viitor, plin de sânge, și pentru Republica Moldova?
sursa foto: Digi24.ro
În al doilea rând, integrarea în UE este identificată de propaganda rusă cu atacarea „valorilor tradiționale” pe care numai Rusia le mai apără. Internetul moldovenesc a fost sufocat cu fake-uri conform cărora Chișinăul va fi obligat să legalizeze căsătoriile între persoanele de același sex, să organizeze parade LGBT, să închidă bisericile.
O altă linie de propagandă susține că aderarea Moldovei la UE va provoca automat creșterea prețurilor pentru toate bunurile și serviciile, pe când întoarcerea la sânul Rusiei va aduce petrol și gaze ieftine. Eternul șantaj energetic al Federației lui Putin din ultimii zece ani, de după ocuparea Crimeei.
Nu în ultimul rând, UE va însemna pentru bieții moldoveni că bogătanii Europei vor cumpăra toate bogățiile naționale ale Republicii, în special pământurile extrem de fertile, lăsându-i pe băștinași săraci lipiți pământului. Și asta o spun urmașii celor care, decenii întregi, au lăsat nu doar moldovenii, ci și pe români, polonezi, ucraineni, unguri, letoni, lituanieni, estoni, bulgari, est-germani etc. fără niciun petec de pământ, băgându-i în colhozuri cu forța și cu amenințarea deportărilor în Siberia...
Maia Sandu
Economista Maia Sandu, 52 ani, absolventă a Universității Harvard, fost consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale și funcționar al ONU în Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, fost prim-ministru din iunie până în noiembrie 2019, când a fost demisă printr-o moțiune de cenzură a Partidului Socialiștilor, a devenit președinta Republicii Moldova în decembrie 2020, când l-a învins în alegeri pe rusofilul Igor Dodon.
De atunci este considerată inamicul public nr. 1 al Federației Ruse, care investește serios în încercarea de a opri parcursul pro-european pe care l-a imprimat cu curaj micii sale țări, mai ales după invadarea Ucrainei, ei și echipei sale – formată preponderent din specialiști școliți în universități de prestigiu din Occident – datorându-i-se inclusiv deschiderea negocierilor de aderare la UE până în 2030.
Inquam Photos / Elena Covalenco
Necăsătorită (motiv pentru care preoții din Mitropolia Moldovei, subordonată Bisericii Ortodoxe Ruse, o descriu în termeni demonici, acuzând-o că, în solda Occidentului fiind, urmărește destrămarea familiilor), Maia Sandu este simpatizată pentru stilul de viață modest. Locuiește într-un apartament cu două camere împreună cu mama sa, iar potrivit declarației de avere, în conturi nu are prea mulți bani.
Nu a putut fi asociată cu niciun scandal de corupție, dar încrederea în ea a început să scadă pe fondul crizelor provocate de pandemia de Covid, de războiul din Ucraina extrem de apropiat, de criza energetică (Rusia amenință periodic cu sistarea oricărei furnizări de gaze), de inflație și de ritmul lent al reformelor promise în urmă cu patru ani de guvernul PAS.
Conform unui sondaj publicat pe 17 octombrie, totuși 35,8% dintre alegătorii deciși să participe la alegerile de duminică o vor vota.
10 pro-ruși
Obținerea celui de-al doilea mandat prezidențial îi este facilitată Maiei Sandu de faptul că, tot finanțând și încurajându-i opozanții, Rusia s-a trezit că în cursa împotriva acesteia s-au înscris nu mai puțin de alți 10 candidați.
Creditat cu cele mai mari șanse (19%) să ajungă într-un eventual tur II este Alexandr Stoianoglo, un etnic găgăuz de 57 ani care, deși a obținut cetățenia României, vorbește stricat limba română. A fost procuror general între 2019-2021 (când a fost arestat pentru corupție), după ce încercase de două ori să fie ales bașcan al Găgăuziei, unitate teritorială autonomă în cadrul Republicii Moldova, în 2006 și în 2015, el reprezentând Partidul Socialiștilor, din partea căruia fostul președinte Igor Dodon, total compromis după ce s-a dovedit că a fost finanțat de ruși, n-a mai vrut să candideze.
Renato Usatîi (58 ani), patronul Partidului Nostru, ocupă al treilea loc în sondaje (6,4%). A fost primar al celui de-al doilea oraș al Republicii Moldova, Bălți, anterior carierei politice el locuind în Rusia și având, potrivit dezvăluirilor presei, legături cu lumea criminală, inclusiv cu interlopi apropiați FSB (urmașul KGB). În 2013, Usatîi afirma că „eroul său este Vladimir Putin” și autoportretiza ca fiind „un om sovietic”. Este autorul a numeroase declarații agresive și provocatoare, avansând, de exemplu, propunerea de a transforma Ambasada SUA de la Chișinău în club de karaoke sau construirea unui zid la granița cu România. În această campanie, și-a exprimat deschis obiectivul de a transforma Republica Moldova dintr-o republică parlamentară în una prezidențială și a susținut că singura soluție pentru salvarea țării este „o dictatură a ordinii în interesul statului”.
Irina Vlah (50 ani), fostă guvernatoare (bașcană) a Găgăuziei, ar avea un sprijin de 2,2% și candidează ca independentă susținută de „Platforma Moldova” după ce își începuse cariera în formațiuni declarat pro-ruse precum Partidul Comuniștilor și Partidul Socialiștilor. Călătorește des în Rusia, iar în campanie susține că vede „viitorul Moldovei în Europa”, dar își îndeamnă alegătorii să voteze NU la referendumul privind aderarea la UE.
Mulți alți candidați gravitează în jurul unor oligarhi, cel mai influent fiind Ilan Șor, un etnic evreu fost primar al orașului Orhei și deputat, condamnat la 15 ani de închisoare pentru fraudarea unui miliard de euro (12% din PIB-ul republicii) din fondurile Băncii Naționale a Moldovei, refugiat inițial în Israel, apoi în Rusia. Fondator al unui partid ce-i poartă numele, dar care a fost interzis de autoritățile de la Chișinău, Șor este finanțatorul unor alți politicieni implicați în alegerile prezidențiale.
sursa foto: Cotidianul.ro
Ion Chicu, fost prim-ministru în mandatul prezidențial al lui Igor Dodon, susținut de Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, este cotat cu 1,2%, Vasile Tarlev, fost prim-ministru între 2001-2008 în timpul președinției lui Vladimir Voronin, are 1,3% și candidează din partea Partidului Viitorul Moldovei, iar o jurnalistă controversată, Natalia Morari, foarte activă pe rețelele sociale, are în sondaj 0,5% ca independentă.
O altă figură dubioasă candidează tot ca independentă, Victoria Furtună, fostă procuroare, folosind un clip filmat în Tiraspol și susținând că actuala guvernare urmărește să implice Republica Moldova în război, inclusiv prin reactivarea tensiunilor din Transnistria, având 1,4% intenție de vot. Tot ca independent candidează și Andrei Năstase, fost primar al Chișinăului. Un alt pretendent este un fost boxer, Octavian Țîcu, fost deputat, candidat din partea blocului „Împreună”, din care fac parte Partidul Schimbării și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, precum și independentul Tudor Ulianovschi, fost ministru de Externe.
Mită din Rusia, instrucție în diversionism
În condițiile în care opoziția pro-rusă este fragmentată și niciunul dintre reprezentanții acesteia nu are șanse serioase în fața Maiei Sandu, miza este ca referendumul care ar consfinți în Constituție integrarea în UE să nu fie validat sau să aibă ca rezultat o majoritate de voturi împotriva acestui curent.
În ultimele luni, presa din Moldova, dar și cea internațională, a relatat despre felul în care Ilan Șor a creat o adevărată rețea prin care plătește cetățeni ai republicii pentru a participa la proteste împotriva Maiei Sandu, a guvernului PAS și a diverși reprezentanți occidentali care vizitează Chișinăul, precum și pentru a vota NU la referendum.
sursa foto: Hotnews.ro
Cel mai recent articol din seria „În slujba Moscovei” - „Cine sunt „tanti Raia”, „Sașa”, „Oleg” ori Svetlana Stanchevici” - publicat vineri de Ziarul de Gardă, este rezultatul unei investigații sub acoperire realizată de o jurnalistă care s-a infiltrat pentru câteva luni în rețeaua prin care Ilan Șor cumpără voturi împotriva Maiei Sandu și pentru boicotarea sau deturnarea referendumului.
Tot săptămâna aceasta, Poliția a anunțat că împreună cu Serviciul de Informații și Securitate și cu Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale a deconspirat „planurile de destabilizare a Moldovei de către activiştii unui partid declarat neconstituţional” (referire la partidul Șor), după ce a descoperit că peste 300 de persoane au fost instruite și antrenate în Rusia cum să provoace dezordine în masă, acte de vandalism, să atace forţele de ordine şi să genereze alte tulburări pentru a destabiliza ţara, iar alte persoane au urmat antrenamente mai avansate în Serbia și Bosnia - Herţegovina, unde au învăţat să fabrice bombe artizanale și să participe la lupte de stradă.
„Nu există un plan B”
Importante publicații internaționale, precum New York Times și Politico, au observat campania pentru prezidențiale și referendum subliniind eforturile Rusiei de a influența rezultatele, arătând că momentul electoral din Republica Moldova face parte dintr-un vechi război Est - Vest, în care Occidentul își arată în mod deschis sprijinul pentru Chișinău (în vizita de luna trecută, de pildă, președinta CE a promis Moldovei un sprijin de 2,2 miliarde euro), în timp ce Rusia acționează cu mijloace clandestine în sens contrar, pentru a menține țara pe orbita sa.
Înșiși oficialii moldoveni arată că decizia ce va fi luată la referendum va fi una istorică. „Pentru noi, aderarea la UE este o chestiune existențială. Este singura modalitate de a ne consolida democrația. Nu există un plan B. Rusia și viitorul pe care îl dorește pentru noi nu reprezintă o alternativă”, a declarat pentru Politico Cristina Gherasimov, viceprim-ministru al Republicii Moldova și responsabilă cu integrarea europeană.
„Președinta pro-occidentală Maia Sandu, care în luna iunie a acestui an a deschis negocierile pentru viitoarea aderare la UE a Republicii Moldova, este favorită să câștige cursa prezidențială. Referendumul, însă, este mai incert”, a notat NYT, arătând că pentru validarea referendumului este necesar să voteze cel puțin o treime dintre persoanele înscrise pe listele electorale, ceea ce este o provocare cu atât mai mare cu cât o parte din populația proeuropeană a Moldovei a emigrat deja în Europa.
De asemenea, mulți observatori consideră scrutinul de duminică o „încălzire” înaintea alegerilor parlamentare programate pentru vara anului viitor.
NU, o victorie a Rusiei
Invalidarea referendumului ar fi un semnal negativ pentru UE, care ar arăta că Moldova nu este pregătită să adere la comunitatea europeană, și totodată un motiv de optimism pentru Rusia, care poate spera să impună anul viitor o guvernare ostilă valorilor democratice.
De altfel, fostul ministru de Externe Nicu Popescu, lider PAS, a declarat într-un interviu acordat Hotnews că „pentru Moscova sarcina principală a acestor alegeri este un fel de inspecție a candidaților pentru a determina ce grad de pro-rusism ar merge cel mai bine pentru alegătorul moldovean actual, cu un ochi pe alegerile parlamentare”.
Secție de votare și în Oradea
Pentru a da și cetățenilor Republicii Moldova aflați în România posibilitatea de a vota la scrutinul prezidențial și referendumul de duminică, autoritățile de la București și Chișinău au convenit ca pe 20 octombrie în țara noastră să funcționeze 16 secții de votare: trei în Capitală, câte două în Iași și Cluj, și câte una în Bacău, Braşov, Constanţa, Craiova, Galaţi, Sibiu, Suceava, Timişoara și Oradea.
Toate aceste 16 secții de votare se vor deschide la ora 7:00 şi se vor închide la ora 21:00.
În Oradea, unde învață 534 studenți, masteranzi și doctoranzi, iar alți circa 200 de cetățeni ai Republicii Moldova lucrează în diverse domenii, secția de votare a fost amenajată în corpul A al Colegiului Partenie Cosma, din strada Armatei Române 1F.
