Una dintre cele mai importante jurnaliste de investigație din România, Emilia Șercan, a dezvăluit luni ce „operațiune de kompromat” a declanșat prin publicarea, pe 18 ianuarie, a articolului despre plagiatul comis de premierul Nicolae Ciucă.
Ca-n filmele cu mafioți
Într-un articol publicat luni de Press One, Șercan a arătat că pe 19 ianuarie a primit primul mesaj de amenințare, cu un conținut legat direct de articolul despre prim-ministru, reclamat Poliției Municipiului București. Pe 2 februarie, a primit o nouă amenințare, pentru care a depus a doua plângere penală, pentru ca pe 16 februarie să primească pe Facebook, de la un utilizator pe care nu îl cunoaște, poze cu ea făcute în urmă cu 20 de ani, cu logodnicul de la acea vreme. „Fotografiile mă înfățișează într-un restaurant de la munte sau în ipostaze obișnuite, ce țin de rutina zilnică a fiecărui om care e la el acasă, în camera de baie, după duș, într-o ținută sumară”, a scris Șercan.
Pe lângă șocul de a descoperi că un străin are aceste fotografii cu ea, jurnalista a aflat că imaginile i-au fost furate dintr-un dispozitiv electronic și au fost postate pe site-uri pentru adulți.
Captura de ecran cu mesajul primit pe Facebook a dus-o apoi la Poliție, la subcomisara care deja ancheta cele două plângeri penale făcute de jurnalistă. Imaginea a devenit probă la dosar, dar a doua zi a apărut pe un site din Republica Moldova, iar, după ce și-a verificat telefonul și s-a asigurat că nu a fost spionat, jurnalista a aflat că respectiva captură s-a „scurs”, de fapt, din dosarul ei de la Poliție. „Metadatele textului apărut pe site-ul din Republica Moldova indică faptul că acea captură de ecran a fost publicată la 17 februarie 2022, ora 14:51, la aproximativ 40 minute după ce am părăsit sediul Serviciului de Investigații Criminale”, a scris Șercan.
Jurnalista a mai relatat și cum Poliția a încercat să mușamalizeze scurgerea de informații, prezentând un nou site ca fiind „sursa” publicării informațiilor și unde, aparent, acea captură de ecran a fost publicată mai devreme, în ziua de 17 februarie. Numai că, după cum a descoperit tot Șercan, site-ul respectiv mai avea articole antedatate, despre evenimente care nici măcar nu au avut loc la momentul la care au fost publicate! Așadar, pare clar că site-ul a fost anume creat pentru a da aparența că este sursa informației.
Anchetă tărăgănată
Emilia Șercan relatează și că a avut o întâlnire cu ministrul de Interne, Lucian Bode, și cu șeful Poliției Române, Benone Matei, acesta din urmă fiind, de altfel, cel care i-a arătat presupusul site sursă. Totuși, ancheta n-a evoluat defel.
„Deși ministrul de Interne și șeful Poliției Române mi-au dat asigurări că vor dispune o anchetă internă la nivelul Serviciului de Investigații Criminale pentru a descoperi cine a scurs în presă respectiva captură de ecran, dar și informația că pozele mele se află încărcate pe mai multe site-uri pentru adulți, cu evidentul scop de a mă compromite, până în prezent nu am niciun indiciu că o astfel de anchetă a avut loc într-adevăr. Timp de aproape trei săptămâni, autoritățile statului român - Poliția și Parchetul - au refuzat să îmi comunice până și numărul de înregistrare al dosarului deschis ca urmare a plângerii prin care am reclamat o scurgere de informații dintr-un dosar penal. În prezent, la 45 de zile după depunerea plângerii, nu am primit nici acces la dosar și nici nu am fost chemată la Parchet pentru audieri”, a scris Șercan.
Jurnalista a mai precizat că a alertat organizațiile media locale și internaționale, oficialitățile europene, precum și ambasadele străine din România privind situația în care se află.
Îngrijorată, îngrozită, revoltată...
„Personal, sunt foarte îngrijorată și am suspiciuni legitime, susținute de multiple probe, că autoritățile statului îngroapă cazul referitor la scurgerea de informații dintr-un dosar penal care vizează o jurnalistă de investigație, amenințată cu moartea în 2019, devenită ținta unei noi campanii de intimidare și denigrare imediat după publicarea unei investigații de plagiat care-l viza pe prim-ministrul României.
Sunt îngrozită de faptul că o probă-cheie dintr-o plângere penală, pe care am depus-o la Poliția Română cu scopul de a solicita protecție, a fost scursă de anchetatori, fiind publicată în aceeași zi pe un site din afara României.
Sunt revoltată de perspectiva că autoritățile române mai întâi orchestrează și apoi camuflează o operațiune de discreditare a unui jurnalist care, în ultimii șapte ani, a scris despre corupția academică generalizată, despre politicieni, magistrați, polițiști sau ofițeri de informații care și-au dobândit titlurile academice prin fraudă”, a mai scris Șercan.
Amenințată de polițiști!
Nu este pentru prima oară când Emilia Șercan este „vânată” de oamenii legii.
În 2019, jurnalista a primit amenințări cu moartea, pe telefonul mobil, expeditorul fiind chiar un ofițer de poliție, care a acționat la comanda șefilor Academiei de Poliție, rectorul Adrian Iacob și prorectorul Mihail Marcoci.
Ofițerul avea să mărturisească tot în fața anchetatorilor, după ce Șercan a depus plângere.
În primă instanță, Iacob și Marcoci au fost condamnați la câte 3 ani de închisoare cu suspendare și câte 120 de zile de muncă în folosul comunității. Procesul se judecă acum la Înalta Curte de Casație.