În decorul de nerecunoscut al Cetăţii şi cu o logistică impecabil asigurată de Digi 24, care a inclus şi echipamente de filmare profesională cu dronă, joi seară s-a desfăşurat ceea ce se anunţase a fi o dezbatere pro şi contra Oradiei Mari, înaintea referendumului prin care duminică, pe 10 Mai, locuitorii din oraş şi din Sînmartin se vor pronunţa cu privire la unificarea celor două localităţi.

Caracterul polemic a lipsit însă aproape total, cauza fiind absenţa, echivalentă cu boicotul, a liderilor PSD Bihor, care au contrazis astfel, chiar prin neparticipare, declaraţiile repetate şi insistente ale preşedintelui organizaţiei judeţene, Ioan Mang, cum că îşi doreşte să ajungă "faţă în faţă" cu primarul Ilie Bolojan, pentru a i se împotrivi.

Suporteri de soi

Cum niciun pesedist nu a fost prezent la emisiune, ambele gradene, fiecare de câte 25 de locuri, au fost ocupate exclusiv de susţinători ai proiectului de unificare. În tribune au luat loc reprezentanţi ai PNL între care copreşedinţii Cornel Popa şi Gavrilă Ghilea, dar şi ai unor ONG, ca Adrian Şimon (Pro Democraţia), oameni de afaceri precum Octavian Bara (Auto Bara), Maria Sabin (Sapico) şi Cătălin Popa (Decitex), universitari ca profesorii Mihai Maci, Sorin Curilă şi Ioan Horga, managerul Spitalului Judeţean, Gheorghe Carp, medicul Carmen Pantiş etc.

Cel mai "greu" susţinător a fost, însă, prefectul Claudiu Pop, care – în ciuda faptului că provine din rândurile PSD – a ţinut să participe la emisiune şi să facă şi o declaraţie în favoarea unificării, îndemnând cetăţenii din Oradea şi din Sînmartin nu doar să se prezinte la referendumul de duminică, ci şi să voteze pentru pentru Oradea Mare.

De ce unire

Structurată în trei părţi, separate prin pauze publicitare şi pigmentate cu reportaje "de pe teren" şi declaraţii ale unor cetăţeni din Oradea şi din actuala comună Sînmartin, emisiunea a început cu invitaţia realizatorului Octavian Haragoş ca primarii Ilie Bolojan şi Lucian Popuş să explice geneza şi motivele propunerii de unificare. Cei doi edili au fost nevoiţi, în consecinţă, să reia argumentele ce susţin proiectul, enumerând avantajele economice şi sociale ale fuziunii.

Emisiunea s-a animat după prima jumătate de ceas din cele două alocate, când cei prezenţi au putut face comentarii şi pune întrebări. Cel care a spart gheaţa a fost universitarul Mihai Maci, subliniind trei detalii despre care s-a vorbit mai puţin până acum. Astfel, a spus profesorul, dacă până nu demult se discuta despre regionalizare şi descentralizare, iar subiectul a fost abandonat, referendumul din 10 Mai dă ocazia unei descentralizări reale, pentru că iniţiativa unificării este generată în plan local, nu "servită" de undeva "de sus".

"Mereu bombănim pe seama democraţiei reprezentative, că te duci o dată la patru ani la vot şi apoi devii mânios că cei pe care îi alegi îşi fac de cap, dar acum avem ocazia unui exerciţiu de democraţie participativă", a spus Mihai Maci, adăugând că orădenii şi locuitorii din Sînmartin au şansa unei "micuţe Elveţii", unde cetăţenii decid adesea chiar ei înşişi, prin referendum, asupra unor teme importante. În fine, a punctat profesorul, "atunci când s-a vorbit de unire s-a folosit un cuvânt bun, fuziune, realmente unirea poate fi ca o fuziune între două firme", adică profitabilă ambelor părţi.

Mingi la fileu

Inspirat, probabil, de profesorul Maci, dar în mod cert şi de propria experienţă, managerul Spitalului Judeţean, Gheorghe Carp, a făcut o comparaţie între fuziunea spitalelor orădene şi cea între Oradea şi Sînmartin. "Câte discuţii nu au fost şi atunci (n.r. – fuziunea spitalelor a avut acum câţiva ani destui contestatari), dar efectele ei se văd în condiţiile incomparabil mai bune pentru pacienţi şi creşterea calităţii serviciilor medicale în spitalele din Oradea după unificare", a amintit dr. Carp.

Omul de afaceri Octavian Bara a subliniat că "pentru prima oară suntem chemaţi nu un candidat sau un partid, ci viitorul oraşului", acesta fiind motivul pentru care doreşte "ca fuziunea să se întâmple". La rându-i, senatorul Gavrilă Ghilea i-a lăudat pe cei doi primari pentru "curajul de a face acest pas, care este în fond o reformă administrativă", iar Cornel Popa l-a invitat pe Bolojan să risipească temerile celor din Sînmartin că ar fi nevoiţi să se deplaseze până în centrul oraşului pentru a primi tot felul de documente.

Nu s-a sfiit să susţină unificarea nici prefectul Claudiu Pop, care şi-a exprimat "convingerea că acest val de simpatie pro unificare va fi concretizat de luni încolo, astfel încât implementarea proiectului să fie făcută cum s-a promis", dar a şi precizat că locuitorii din Sînmartin nu trebuie să se aştepte la schimbări peste noapte, deoarece "investiţiile nu pot aduce bunăstare imediat", iar în final a completat chiar că "fuziunea cu Sînmartin poate fi un bun exemplu" înaintea celei dorite, mai nou, şi de aleşii din Oşorhei.

Mai mult, Digi 24 a difuzat şi o declaraţie a primarului municipiului Timişoara, Nicolae Robu, conform căruia şi aici se conturează un proiect similar, de fuziune cu localităţi suburbane.

Replică la distanţă

Înaintea ultimei părţi a emisiunii, realizatorul Octavian Haragoş a explicat de ce reprezentanţii PSD nu au vrut să participe: preşedintele Ioan Mang ar fi vrut să stea "la aceeaşi masă" cu primarii Ilie Bolojan şi Lucian Popuş, crezând că dacă ar fi stat alături de ceilalţi politicieni, în tribună, nu ar fi avut "posibilitatea reală de a intra în dialog". Vocea lui Mang a fost însă auzită datorită unei înregistrări de la o conferinţă de presă organizată la sediul PSD Bihor, de unde Mang a susţinut că fuziunea va determina creşterea fiscalităţii în Sînmartin.

Aşteptându-se, mai mult ca sigur, la asemenea obiecţii, Bolojan a răspuns însă cu legea în mână. Legea privind amenajarea teritoriului prevede clar, a arătat primarul, existenţa localităţilor de rangul V, "sate aparţinătoare ale unor oraşe şi municipii", astfel că – dacă în prezent Oradea, municipiu de rangul I, are 4 zone de impozitare, iar Sînmartin, comună, are 2 zone de impzitare – pe viitor, timp de 10 ani, fiscalitatea de aici va rămâne complet neschimbată, şi abia după încă 5 ani va ajunge la nivelul din Oradea, dar numai în viitoarele cartiere Felix, 1 Mai şi în actualul centru de comună, în timp ce satele vor rămâne impozitate tot ca localităţi rurale. O permite nu doar Legea amenajării teritoriului şi Codul Fiscal, a explicat Bolojan, ci şi viitoarea lege a fuziunii dintre Oradea şi Sînmartin, care va fi o lege specială şi, prin urmare, "bate" orice altă lege generală.

"Avocatul diavolului"

În lipsa PSD-iştilor, reprezentantul Pro Democraţia, Adrian Şimon, şi-a asumat rolul de opozant, întrebându-l pe primarul din Sînmartin dacă în cazul invalidării referendumului va mai candida pentru un nou mandat, iar pe cel al Oradiei de ce nu a organizat consultarea anul trecut, când pragul pentru validare era de 50%, nu 30%, ca acum, dar şi de ce "îi ademeneşte" pe locuitorii din comună cu promisiunea dezvoltării.

Dacă Popuş a răspuns lapidar, "Am venit pe funcţia de primar din mediul privat şi mă întorc în mediul privat", Bolojan a fost tăios, ca şi cum i-ar fi replicat lui Mang însuşi. Astfel, el a recunoscut că deşi ideea unificării datează din 2013, referendumul a fost programat abia acum atât pentru a nu-l "bruia" cu argumente politice în ani electorali, cât şi pentru că "noi facem proiecte care au şansă să devină realitate, nu ca să ne aflăm în treabă".

În ecoul concluziilor trase de prezentatorul Octavian Haragoş, emisiunea s-a încheiat după mai bine de două ore, cu un singur rateu: au lipsit tocmai cei care se lăudau că pot înşira, cu aceeaşi convingere, argumente împotriva unificării. La fel cum probabil vor face şi duminică, când nu se vor înghesui să se prezinte la urne, procedând fix pe dos faţă de cum au făcut la un alt referendum, în 2012.