Din 7 aprilie, de când se aplică Directiva 458/2015 a Comisiei Europene privind intensificarea controalelor la frontierele între statele membre şi nemembre ale Convenţiei Schengen, cetăţenii români din Bihor şi ungurii din Hajdu Bihar care lucrează în Oradea sunt nevoiţi să piardă zilnic până la două ore pentru a trece dintr-o ţară în alta.

„Aşa nu se poate trăi”

Cum, totuşi, la finele săptămânii trecute autorităţile de la Budapesta au anunţat că vor suspenda aplicarea directivei, oamenii se bucură şi, în acelaşi timp, se îngrijorează că în perioada cât acest lucru se va întâmpla, cele două guverne nu vor găsi o soluţie de durată.

Acesta e motivul pentru care doi „navetişti” domiciliaţi în satele maghiare de dincolo de Borş, Zatyko Gyula şi Tokos Fejes Bela, au susţinut luni o conferinţă de presă, expunând problemele celor circa 400 de familii de cetăţeni români care şi-au cumpărat case în ţara vecină, plus câtorva sute de cetăţeni ungari care lucrează în Oradea, tracasaţi cu toţii din cauza cozilor apărute la frontieră.

„Aşa nu se poate trăi, să aştepţi chiar şi două-trei ore, zi de zi, ca să ajungi acasă”, a spus Zatyko Gyula în cadrul conferinţei de presă desfăşurate într-unul dintre sediile PPMT Bihor. Împreună cu Tokos Fejes Bela, acesta a relatat că, exasperaţi, oamenii au cerut ajutorul unor oficiali români şi unguri, iar pe 29 aprilie s-au întâlnit cu doi parlamentari maghiari – Vitanyi Istvan şi Halasz Janos – şi cu şeful Poliţiei de Frontieră din Hajdu Bihar, înaintând totodată o petiţie Guvernului de la Budapesta şi pregătind una şi către premierul român.

„Am cerut suspendarea Directivei, care se poate face pe 6 luni cu două prelungiri, deci în total un an şi jumătate”, a spus Zatyko Gyula.

„Ce se întâmplă după?”

Precizând că navetiştii din satele maghiare au primit, de asemenea, „suport substanţial” de la eurodeputaţii Monica Macovei şi Laszlo Tokes, Zatyko şi Tokos Fejes au salutat anunţul făcut de oficialii ungari privind suspendarea directivei, dar concomitent cer „să nu stăm degeaba în aceste şase luni şi să nu se facă nimic”.

Concret, Zatyko a spus că navetiştii vor ca din perioada neaplicării directivei trebuie deschise permanent şi ţinute aşa cele zece puncte de trecere a frontierei înfiinţate anul trecut pe graniţa româno-maghiară, dar rezervate până acum doar micului trafic local, pentru locuitorii unor perechi de comune, româneşti şi maghiare, şi deschise doar o zi pe săptămână, timp de numai opt ore. Practic, aceste puncte de trecere trebuie să fie permanent deschise, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, inclusiv pentru călătorii din alte localităţi.

„Graniţa comună româno-maghiară este de 450 kilometri, avem un punct de trecere la 45 de kilometri, iar în Europa de Vest este un punct de trecere la 10-12 kilometri”, a spus Tokos Fejes Bela.

De asemenea, aşa cum au precizat şi în petiţiile pentru guverne, navetiştii revendică şi instituirea în vămi a unei benzi dedicate pentru ei, prin care să poată traversa în baza unui sticker emis de autorităţile locale. Tokos Fejes a arătat că, de altfel, acest lucru este permis printr-un alt normativ european, 399/2016, privind Codul de frontieră Schengen.

Citiţi pe această temă şi articolul

Vama pagubei: După cozile uriaşe, Ungaria suspendă controalele aspre de la frontiera cu România