Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a reacţionat la acuzaţiile din Ungaria, arătând că ploile abundente şi topirile zăpezilor au contribuit la antrenarea unor cantităţi însemnate de deşeuri plutitoare. Luni, autorităţile din ţara vecină au dat publicităţii imagini cu râurile Tisa şi Someş transformate în "covoare" de deşeuri.
Potrivit unui comunicat transmis marţi de Ministerul Mediului, "autorităţile din statul vecin au fost informate cu privire la măsurile întreprinse de statul român: în aceste zile, autorităţile din România fac eforturi considerabile să colecteze deşeurile care se strâng pe cursurile de apă, astfel încât ele să ajungă în cantităţi cât mai mici pe teritoriul Ungariei". "Precizăm că, în zonele pentru care au fost emise coduri hidrologice, nu se poate interveni eficient pentru colectarea lor", se arată în comunicat.
Pentru combaterea fenomenului, e nevoie de protocoale între autorităţile publice locale şi administraţiile bazinale de apă, iar Ministerul dă exemplul ABA Crişuri şi Primăria Oradea, care au o asemenea colaborare.
"Astfel, pe cursurile de apă cadastrate din municipiul Oradea (Crişul Repede, Peţa şi Adona), sunt stabilite clar măsuri pentru eliminarea deşeurilor de pe maluri şi din ape. În funcţie de problemele depistate, protocolul se actualizează o dată la doi ani", se arată în comunicatul Ministerului. Din protocol, mai fac parte Poliţia Locală Oradea şi operatorul de salubritate al municipiului.
Potrivit Ordonanţei nr. 21/2002 privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale, curăţenia şi salubrizarea digurilor şi a malurilor, a cursurilor de apă, asanarea terenurilor insalubre şi prevenirea poluării apelor este o obligaţie a primăriilor.
Ministerul Mediului reaminteşte că este nevoie şi de controale şi de educarea populaţiei, astfel încât gunoaiele să nu mai ajungă în ape. În plus, un instrument folositor este şi sistemul de garanţie-returnare pentru ambalaje, pe care Ministerul vrea să-l introducă, însă abia din anul 2022.