După Lili, potopul: Statul ar trebui să recupereze serele orădene distruse, dar nu are de la cine!

"Eu fac agricultură bine şi legal. Secretul e să ştii ce să ceri. Cine ştie ce să ceară, primeşte". Astfel explica Maria Schutz reţeta succesului ei în afaceri, în 2004, când BIHOREANUL o chestiona pentru întâia oară despre licitaţia dubioasă prin care a ajuns stăpâna serelor orădene şi despre grosolana operaţiune de devalizare a societăţii care era în plină desfăşurare.

Minţea. Acum, la mai bine de un deceniu distanţă, hoţia care a avut implicaţii politice până la cel mai înalt nivel şi a lăsat Orser doar cu sigla de pe poartă a fost condamnată definitiv de instanţe. Firma intră din nou în proprietatea statului, iar fosta patroană şi cei care i-au fost părtaşi ar trebui să scoată din buzunar despăgubiri de 13 milioane euro, cât e paguba creată bugetului de stat. Doar că, după cum a descoperit BIHOREANUL, compensaţiile sunt târzii şi... cam degeaba!

Poveşti cu Lili

Jaful de la Orser a început în 2002 când, în urma unei licitaţii cu dedicaţie, Agenţia Domeniilor Statului (ADS) vindea serele orădene unei obscure firme din Dolj, Worldser Ţuglui, aparţinând PSD-istei Lili Maria Schutz. În discuţie erau 104 hectare de teren agricol, din care 93 hectare acoperite de sere de tip industrial, plus alte 51,49 hectare pe care se aflau clădiri, drumuri, ape şi bălţi. În actele contabile, Orser valora 7,6 milioane lei, dar a fost "măritată" cu numai 800.000 lei, plătibili eşalonat pe 6 ani, chiar dacă alţi competitori au oferit de patru ori mai mult. Cum a motivat ADS păguboasa alegere? Că mai mult decât preţul conta promisiunea Worldser de a investi 2 milioane euro pentru retehnologizare.

În final, însă, olteanca n-a mai plătit nimic. Iar în loc să investească, s-a grăbit să "mărite" tot. Serele, de pildă, au fost tăiate şi vândute ca fier vechi, iar restul activelor - fabrica de gheaţă, cantina, atelierele, remizele şi două cămine de nefamilişti - au fost trecute pe o firmă de apartament din Craiova, Gini Transcom, cu doar 50.000 lei, puţin peste preţul unei garsoniere.

Vrem anchetă!

Revoltaţi, angajaţii serelor, prin intermediul liderului de sindicat Vasile Morar, au reclamat frauda, iar ancheta ulterioară a procurorilor DNA Oradea a dezvăluit că devalizarea Orser a fost organizată în amănunt.

În aceeaşi zi, de pildă, în care a preluat bunurile de la Orser, Gini Transcom le-a vândut, în acte, societăţii Codlea Distribution SRL, având-o ca acţionar unic tot pe Schutz, care apoi le-a dat în folosinţă tot Orser, transformând practic serele orădene în chiriaşele propriilor spaţii.

Ca să nu fie descoperită ingineria, Schutz a luat măsuri de protecţie: Codlea Distribution a fost redenumită Leflor Distribution SRL iar Gini Transcom a fost transferată pe numele unui schizofrenic, Alexandru Radu.

Femeie cu propte

Cercetările au mai dezvăluit că, până să ajungă în Bihor, Maria Schutz a "demolat" şi alte firme de profil din ţară: Agrias Castelu Constanţa, Piscicola Dunăreni Dolj, Agroser Câmpia Turzii, Agroindustriala Măceşu de Jos şi Sere Codlea, cea din urmă după aceeaşi reţetă frauduloasă "brevetată" la Oradea.

Ca afacerile să poată fi posibile, pe lângă asociatul ei, Ion Dascălu, olteanca i-a avut complici şi pe doi funcţionari de stat: fostul director general al Domeniilor Statului, Corneliu Popa, şi şeful Direcţiei Urmărire Contracte din ADS, Mihai Ciobanu. A contat, desigur, faptul că Schutz era colegă de partid cu "şeful" celor doi de la acea vreme, ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, celebrul socru al premierului Victor Ponta, şi că femeia era în relaţii bune cu Mircea Geoană, căruia a ajuns chiar să-i cedeze, în 2004, propriul loc pe lista pentru alegerile parlamentare ale PSD Gorj, filială pe care o conducea.

Geoană, pe fir

Că olteanca avea propte serioase o arată şi interceptările telefonice. Pe 6 septembrie 2006, după ce a fost chemată la sediul DNA Oradea pentru a da declaraţii, Schutz l-a înştiinţat imediat prin SMS pe Mircea Geoană (foto), informându-l şi că, înaintea ei, fusese chemat şi fostul şef al ADS. Schutz: "N-au găsit altceva. Vor să mă acuze de înşelăciune". Geoană: "Trimite-mi detalii". Schutz: "L-au chemat la DNA Oradea pe Popa, şi pe dir. urmăriri contracte. I-a învinuit de complicitate la înşelăciune, eu fiind considerat autorul". (...) Geoană: "Vino la Bucureşti".

A doua zi, Mircea Geoană a sunat-o pe "Lili" ca să o pună în legătură cu celebrul Cătălin Voicu, fostul consilier prezidenţial pe probleme de siguranţă naţională de pe vremea lui Ion Iliescu, ulterior senator PSD cu ambiţii de ministru de Interne, încarcerat azi pentru trafic de influenţă. "Te rog să îţi notezi un număr de telefon... O secundă, ca să-l scot din memorie... Domnul general Voicu Cătălin. (...) Sună-l acum, te întâlneşti cu el şi te ajută cu ce ai nevoie".

Judecată 8 ani

Ajutorul n-a fost, însă, de folos. În decembrie 2007, Maria Schutz a fost trimisă în judecată pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi bancrută frauduloasă, în timp ce asociatul acesteia, Ion Dascălu, şi cei doi şefi de la ADS, Corneliu Popa şi Mihai Ciobanu, au fost inculpaţi pentru complicitate.

Dosarul s-a plimbat 8 ani prin instanţele orădene, via Curtea Constituţională, unde cei patru avocaţi ai oltencei au invocat o serie de excepţii. Agitaţia avea un singur scop: de a tărăgăna soluţionarea cazului până la prescrierea răspunderii penale.

N-au reuşit. În urmă cu două săptămâni, fix cu două luni înainte de prescrierea răspunderii,  judecătorii au stabilit pedepsele finale: Schutz a primit 10 ani de închisoare, iar Popa şi Ciobanu câte 6 ani fiecare. Singurul care a scăpat a fost Dascălu, achitat pentru prescrierea faptelor. 

Ia de unde nu-i!

Odată cu condamnarea la închisoare, judecătorii au dispus anularea privatizărilor Orser şi Sere Codlea şi restabilirea situaţiei anterioare vânzărilor frauduloase făcute de Schutz, plus obligarea celor trei "gropari" ai serelor, în solidar cu societăţile patronate de Maria Schutz, la plata pagubei de 13 milioane euro pe care au creat-o bugetului de stat.

Pe hârtie, sună bine. În realitate, însă, reparaţia vine mult prea târziu pentru cei 600 de slujbaşi ai Orser, care au rămas fără loc de muncă în urma escrocheriei. În plus, după cum a constatat BIHOREANUL, statul primeşte înapoi societăţi împotriva cărora s-a declanşat deja procedura de faliment: Orser Oradea pentru datorii de 24,7 milioane lei, iar Sere Codlea pentru 59,7 milioane lei.

Nici anularea vânzărilor frauduloase ale imobilelor şi terenurilor din Oradea nu va fi floare la ureche. "Probabil că actualii proprietari nu vor fi de acord şi asta înseamnă că situaţia se va regla tot în instanţă", spune purtătorul de cuvânt al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Bihor, Vasile Farc.

Săracii bogaţi

Unde mai pui că, până să fie "agăţată" de procurori, Schutz şi "tovarăşii" ei au reuşit să-şi ascundă averile. În cazul escroacei, anchetatorii au pus sub sechestru doar o maşină veche de 15 ani, conturi goale şi un apartament în Craiova. Firma ei, Worldser Ţuglui, este în prag de faliment, cu datorii de 10,5 milioane lei către bugetul de stat, la fel ca Gini Transcom, abandonată cu dări neplătite către Fisc în valoare de 14 milioane lei.

Fostul şef al ADS, Corneliu Popa, încarcerat deja pentru 8 ani în celebrul scandal al privatizării ICA în folosul lui Dan Voiculescu, n-are vreun imobil, ci doar acţiuni, trei maşini şi o motocicletă, în timp ce fostul său subordonat, Mihai Ciobanu, e şi mai sărac, având doar câteva acţiuni la SIF Transilvania şi două depozite la CEC.

Una peste alta, adunate, averile găsite nu vor acoperi nici măcar a zecea parte a despăgubirilor, aşa încât rămâne soluţia popririi. Dar, cum legea limitează această metodă de recuperare la o treime din veniturile nete lunare, rezultă că, după ce îşi ispăşesc pedeapsa şi cu condiţia să se mai poată angaja, la un salariu mediu lunar de 1500 lei cei trei condamnaţi ar putea să-şi plătească datoria în vreo 3.000 de ani. Adică niciodată...

JUDECATĂ NON-STOP
Încă un tun, din fonduri europene

Anul trecut, procurorii DNA Craiova au dispus trimiterea în judecată a Mariei Schutz pentru fraudă cu fonduri europene, fiind acuzată că, în 2008, printr-o firmă a ei, a reuşit să obţină aproape un milion de lei subvenţii pentru suprafeţe de teren inexistente.

Afacerea s-a derulat cu complicitatea administratorului firmei, Ionică Bădoi, a finei sale, Mihaela Bunciu, inspector superior la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Dolj şi a colegului celei din urmă, Dan Alexandru Cercel, consilier superior.

Potrivit procurorilor, Schutz l-a determinat pe Bădoi să solicite subvenţii pentru o suprafaţă mai mare decât avea în realitate iar apoi a convins-o pe fina să "regleze" datele în sistemul informatic al APIA şi pe Cercel să avizeze falsurile. Dosarul va fi judecat la Tribunalul Dolj.