Doar proştii mai fură biciclete sau portofele. Băieţii deştepţi au trecut la "next level", aşa că ajung să fure, să escrocheze ori chiar să-şi satisfacă poftele sexuale în stil hi-tech.
BIHOREANUL vă prezintă ce infracţiuni comit infractorii cibernetici, în mediul online, dar cu pagube serioase în viaţa cât se poate de reală...
Bariere sparte
De când accesul la reţelele de comunicare electronice s-a democratizat, infractorii nu mai au limite. Interceptarea neautorizată a convorbirilor telefonice, spargerea căsuţelor de e-mail şi a conturilor din reţelele de socializare în scop de şantaj sau de compromitere, violarea bazelor de date, tot pentru şantaj sau spionaj economic, sabotarea sistemelor informatice prin virusare, manipularea sistemelor de pază şi supraveghere pentru uşurarea unor spargeri, clonarea cardurilor bancare în vederea deturnării depozitelor de bani - toate sunt performanţe azi accesibile oricui.
Pionieratul în fraudele informatice de la noi l-au făcut străinii care mizau pe credulitatea românilor. Inspectorul principal Adrian Dinu, de la Serviciul de Combatere a Criminalităţii Informatice din Poliţia Bihor, înfiinţat în 2009 pentru a investiga fapte comise pe teritoriul judeţului sau având victime din Bihor, spune că între primele infracţiuni comise prin internet cărora le-au căzut victime românii au fost celebrele "scrisori nigeriene" sau "înşelătoriile 419", denumite după articolul din Codul Penal al Nigeriei care le incriminează.
Un misterios om de afaceri sau oficial "nigerian" se plângea românilor creduli că intenţionează să ascundă un cont bancar în afara graniţelor ţării, transferând bani pe care i-a obţinut ilicit acolo. În prealabil, destinatarii mailurilor trebuiau să-i achite însă un comision din suma ce urma să le fie transferată, ceea ce evident nu se mai întâmpla. Ce-i drept, temându-se că devin părtaşi la o infracţiune, puţini au "pus botul".
Atac la carduri
După un debut primitiv, metodele de operare s-au diversificat şi rafinat rapid. Şi dacă până la intrarea în UE românii au fost mai mult ţinte, după 2007 au început să-şi ia revanşa cu vârf şi îndesat, chiar dacă adesea tot împotriva unor conaţionali. "Fraudele informatice au explodat, cam 80% constând în clonarea cardurilor bancare, prin copiere neautorizată", spune Dinu.
Tehnicile favorite sunt skimming-ul şi phishing-ul. Escrocii instalează în fantele ATM-urilor dispozitive de copiat datele de pe carduri şi camere video disimulate prin care urmăresc codurile PIN tastate de utilizatori. O altă variantă e montarea de tastaturi false deasupra celor originale, care transmit prin bluetooth codurile la infractorii care urmăresc operaţiunea pe un laptop, într-o maşină. Ulterior, aceştia recuperează aparatura, pun datele pe carduri goale şi merg în străinătate pentru a retrage banii din conturile victimelor. "Cele mai multe retrageri le fac "ai noştri" în Germania, Olanda şi Polonia", arată ofiţerul.
Alteori, răufăcătorii clonează paginile web ale unor instituţii financiar-bancare sau ale unor operatori de telefonie mobilă, în numele cărora trimit mesaje prin care, sub diferite pretexte, cer victimelor să-şi actualizeze datele de identificare. Oamenii le trimit datele, infractorii le falsifică cardurile şi iau cash-ul.
Record
Cea mai mare lovitură de acest gen a dat-o o grupare condusă de orădeanul Iuliu Ciorba (foto) şi formată din 16 tineri din judeţ, dar şi din Banat şi din Capitală, obţinând peste un milion de euro. Reţeaua fura datele cărţilor de credit, le inscripţiona cu dispozitive speciale pe carduri goale, care apoi erau folosite pentru a cumpăra diverse mărfuri. Tot oamenii lui Ciorba îşi făceau şi firme, solicitând băncilor să monteze ATM-uri, unde instalau "scule" pentru devalizarea conturilor utilizatorilor de carduri care le foloseau.
Membrii grupării au fost trimişi în judecată în 2010 şi condamnaţi la închisoare. "Liderul era un fost tâlhar, care recompensa cu sume de 100-1.000 euro absolvenţi de liceu ori studenţi cu abilităţi informatice care îl ajutau pe partea tehnică, dar avea legături şi în afara ţării, cumpărând de la ruşi, cu câte 150 euro, datele de pe cardurile unor americani", spune poliţistul. Colegii săi cercetează şi alte dosare similare, în care pagubele sunt tot de sute de mii de euro, iar păgubiţii de ordinul sutelor de persoane. Pentru recuperarea prejudiciilor, Poliţia a sechestrat mai multe case şi maşini cumpărate de membrii reţelei.
Perversiuni în reţea
Tot de informatică se folosesc şi obsedaţii de sex. "Pornografia infantilă e o infracţiune clasică, dar internetul o facilitează, datorită posibilităţilor ca autorii să rămână ascunşi", explică poliţistul. Un asemenea caz a fost descoperit în primăvară, când un tânăr programator, Adrian Serac, masterand la Facultatea de Inginerie Electrică şi Tehnologia Informaţiei a Universităţii din Oradea, împreună cu angajatul unei firme de supraveghere video, a fost acuzat că din 2010 accesa o reţea de tip "peer to peer" pentru a distribui filme porno având ca protagonişti copii de 6-11 ani care făceau sex între ei sau cu adulţi. Ancheta a pornit din Danemarca, unde poliţiştii au descoperit 27 de fişiere cu conţinut pornografic transmise din Oradea. După depistarea expeditorului, s-au găsit la Serac hard disk-uri cu 600 de astfel de materiale, pe care le "urca" pe un site de file-sharing pentru pedofili.
Tot în primăvară, Major Zoltan, din Borş, era prins că sub pseudonimul "gergomihut" distribuia pe site-uri dedicate filme şi poze cu minori în ipostaze pornografice. "Bărbatul ajunsese să abuzeze chiar şi copiii unui vecin cu care era prieten", spune Adrian Dinu.
Recolta anului în materie a fost întregită în octombrie, după ce familia unui adolescent din Oradea a reclamat că acesta cunoscuse pe Facebook şi comunica pe yahoo messenger cu un tip care se dădea fan stelist, de aceeaşi vârstă cu copilul (12 ani), şi care l-a îndemnat să se dezbrace în faţa camerei web. Apoi l-a şantajat că-l pârăşte familiei şi colegilor dacă nu continuă să-şi etaleze goliciunea. La anchetă, poliţiştii au aflat că bucureşteanul Costel Bobleagă (foto), alias "costel_stelistu2000", se "împrietenise" pe net cu încă trei băieţi de 12-14 ani, determinându-i să presteze scene de sex în faţa camerelor web. Mai mult, convinsese şi în Bucureşti un tânăr de 16 ani să-şi înregistreze verişoarele de 4 şi de 9 ani în ipostaze porno.
Reglări de conturi pe Facebook
De peste un an, odată cu dezvoltarea reţelelor de socializare, bihorenii fac şi devin victime şi pe Facebook ori Twitter, unde conturile personale se sparg cu uşurinţă. Protagoniştii sunt în general tineri, colegi de şcoală, de facultate sau de serviciu, care vor să se răzbune unii pe alţii, din gelozie sau din invidie, pentru a-şi înjura, calomnia ori şantaja rivalii. "În general, făptaşii află chiar de la victime parolele conturilor sau le descoperă prin asocierea unor date personale ale acestora. Mai rar le obţin prin hacking. Cert e că în numele victimelor postează mesaje de natură să compromită presupusul expeditor", spune Dinu.
Cazurile de acest fel sunt cu zecile, niciunul nefiind încă finalizat, deoarece necesită mult timp. "Depistăm IP-urile calculatoarelor, apoi proprietarii lor cu ajutorul furnizorilor de internet, dar trebuie şi să cerem date de la companii precum Facebook, prin comisii rogatorii, cu poliţişti şi procurori străini".
"Poliţia!" Nu răspundeţi!
Cea mai recentă escrocherie informatică datează de două luni, iar Poliţia Bihor a înregistrat deja şase plângeri. Asta nu înseamnă că numărul victimelor nu e mai mare. "Plângerile vin de la orădeni care au accesat site-uri pentru adulţi şi calculatoarele le-au fost blocate, pe monitoare apărându-le, alături de însemnele Poliţiei Române, un avertisment cum că au încălcat legislaţia privind pornografia sau drepturile de autor şi că, pentru deblocarea sistemului informatic, trebuie să achite o amendă între 100 lei şi 300 euro", spune ofiţerul.
"Atenţie! PC-ul dvs. este blocat din cauza cel puţin a unuia dintre motivele specificate mai jos. Aţi încălcat (...) articolul 128 din Codul Penal al României". În realitate, însă, e doar un atac cu virus de tip Trojan. "Atacatorul îl acuză pe utilizator de săvârşirea unui delict şi, intimidat, acesta se supune, virând banii în contul indicat", zice Dinu. Şi în asemenea cazuri, oamenii legii cooperează cu Europolul şi Interpolul, precum şi cu companiile care "găzduiesc" site-urile de acest fel, pentru a afla cine sunt atacatorii.
Deşi par încă nişte găinării, infracţiunile informatice se răspândesc şi se diversifică. Potrivit specialiştilor, în curând utilizatorii unor asemenea sisteme trebuie să se aştepte la fapte mai grave, precum cele de spionaj economic, sau la virusarea sistemelor de pază pentru înlesnirea unor spargeri. Viitorul a început deja şi nu sună deloc bine...
REGULI DE BAZĂ
Cum previi fraudele informatice
Utilizatorii sistemelor informatice pot evita să fie înşelaţi relativ simplu. Posesorii de carduri trebuie să fie atenţi unde le păstrează, să memoreze codurile PIN, să nu le scrie nicăieri şi să nu le divulge nimănui. Înainte de a folosi ATM-urile, să verifice dacă în apropiere există şi alte dispozitive decât camerele de supraveghere ale băncilor, şi să pipăie dacă peste tastatura acestora există dubluri. La introducerea codului PIN, trebuie acoperită tastatura cu mâna.
Cumpărăturile online trebuie făcute pe site-urile cunoscute, ale furnizorilor de utilităţi (apă, electricitate etc) sau ale magazinelor consacrate (precum e-mag), fiind de evitat site-urile "no name", fără alte date de contact decât nişte numere de telefon mobil.
La utilizarea reţelelor de socializare, titularii de conturi să-şi aleagă parole formate din minimum 10 caractere, cu combinaţii de litere şi cifre care să nu asocieze informaţii personale (numele şi datele de naştere ale iubitei, copilului, căţelului etc), şi care să fie schimbate periodic. Iar pe calculatoare trebuie instalaţi antiviruşi puternici, nu "trail"-uri gratuite şi cu valabilitate redusă.