Detectorii de avarii ai Companiei de Apă Oradea au programate zilnic cel puțin 10 căutări de avarii în municipiu și în localitățile cu pierderi mari pe rețele. Înarmați cu o aparatură specială care le dă înfățișare de geniști, angajații CAO identifică fisurile din rețele cu o precizie mai mică de un metru, ascultând zgomotul apei care se scurge din conductă cu ajutorul unui microfon de sol.

Bărbatul înaintează lent ca un genist, legănând în fața sa microfonul ridicat la câteva degete deasupra asfaltului. Coloane negre cresc și descresc pe monitorul aparatului atârnat de gât, în funcție de intensitatea frecvenței recepționate. Din când în când, „cercetașul” se oprește și ascultă, acoperind cu palma una dintre „urechile” căștii de pe cap. Când închide ochii, un vâjâit ciudat îneacă lumea din jur. În cască se scurg frânturi de cuvinte și lătratul unui câine, deformate de parcă s-ar auzi sub apă. „Spărtura e aici!”, spune meseriașul, marcând asfaltul printr-o lovitură de călcâi. În mai puțin de 30 de minute, echipa a descoperit nu una, ci două avarii sub asfaltul fără nicio pată din strada Buzăului.

BIHOREANUL vi-i prezintă pe „vânătorii de avarii” neștiuți, din slujba Companiei de Apă Oradea!

În regim de urgență...

Ei sunt chemați când ceilalți dau greș. Echipa de Detecții Pierderi de Apă iese întotdeauna în teren în regim de urgență. „Au câte 10-12 intervenții pe zi”, spune directorul tehnic al Companiei de Apă Oradea, Cristian Popa (foto).

Având în vedere volumul de muncă, intervențiile sunt împărțite pe priorități. Primele „vânate” sunt spărturile din rețeaua societății, apoi sunt atacate avariile reclamate de orădeni în curțile acestora și abia apoi au loc deplasările la cererea altor proprietari de rețele din județ.

În pauzele dintre „alarme”, detectorii „ascultă” țevile CAO. Lungă de 600 kilometri, rețeaua este verificată integral tot la trei ani. „Pierderile de pe rețele au scăzut de la peste 30% în 2018 la 18,6% în 2020”, spune Popa. Echivalentul a milioane de lei...

„Muzica” apei

Înființată în 2010, echipa de Detecții Pierderi de Apă funcționează acum în cadrul Serviciului GIS (n.r. - Sisteme Informatice Geografice) al CAO, care gestionează harta rețelelor de apă.

„Dacă știi traseul rețelelor este mult mai ușor să identifici locul avariilor. Se poate și «în orb», dar e mai greu”, explică coordonatorul echipei, inginerul Cristian Sfârlea (foto).

Trupa e completată de inginerul Călin Berce, instalatorul Vasile Purda și rețelistul Daniel Leuca. Toți stăpânesc aparatura de căutare. „Ca să fii un bun detector ai nevoie de cunoștințe în domeniul hidraulicii, electronicii și instalațiilor, dar mai ales de «ureche»”, spune Cristi.

La fel ca radio-transmisioniștii sau operatorii de sonare ai submarinelor, detectorii pot distinge diferențele subtile dintre sunetele redate de microfonul de sol. Pentru un profan, sunetul din cască aduce cu vâjâitul unui radio în căutarea unui post, cu frecvențele captate de aparatura de ascultare din submarine sau cu pornirea unui robinet într-un apartament îndepărtat în miez de noapte.

„Trebuie să ai urechea formată. La fel ca în muzică, unde acordajul notei «la» se face la 440 Hz (herți – n.r.), aici trebuie să recunoști diferențele de frecvență. Conductele din plastic rezonează pe la 60 Hz, oțelul la 300 Hz, fonta, după tip, între 400 și 500 Hz și tot așa”, explică șeful echipei. Pentru el este ușor: cântă la acordeon și orgă de mic copil...

Cu precizie de un metru...

Vânătorii de spărturi lucrează împreună de ani de zile. Echipa s-a sudat în teren și s-a perfecționat în concursurile de detectare a pierderilor de apă din rețele la care participă majoritatea celor 40 de companii de profil din țară. Orădenii s-au situat tot timpul între primii cinci. „Nici nu trebuia să ieșim primii. Prin tradiție, câștigătorul organizează următoarea ediție, lucru care costă bani, or ai noștri au fost tot timpul cu arici la buzunar”, spune unul dintre specialiști despre șefii CAO. Marele câștig este experiența acumulată. „De fiecare dată mai învățăm ceva”, spune Cristi.

Identificarea unei spărturi în subteran e mai dificilă decât pare. „Dacă pe o stradă rețeaua are mai multe segmente din materiale diferite, dacă pe respectivul tronson au fost mai multe săpături și pământul sub asfalt e când tare, când afânat, sau dacă un riveran are în funcțiune mașina de spălat care chiar atunci trage apă, frecvențele te pot păcăli”, explică inginerul Călin Berce (foto).

Odată finalizată cercetarea, membrii echipei ascultă pe rând sunetele din cască înainte de a confirma o spărtură. Precizia localizării este de circa un metru, iar gradul de reușită de peste 95%. „Când rețeaua picură sub 15 litri pe oră, ceea ce înseamnă o pierdere de 10 metri cubi pe lună, sau invers, când apa curge de mult și și-a săpat în pământ o cavernă care ecranează spărtura, e mai greu de găsit”, explică electronistul.

În liniștea nopții...

Programul echipei începe dimineața devreme sau noaptea târziu. Precizia localizării avariei depinde de acuratețea microfonului care indică frecvențe mai ridicate în locul unde apa țâșnește din fisură. Zgomotele ambientale zăpăcesc aparatul. „Dacă trece o mașină, cam 5 secunde îi auzi ecoul”, zice detectorul Vasile Purda.

În zonele aglomerate echipa lucrează doar după miezul nopții, până pe la ora 4 dimineața. Așa s-a procedat la identificarea avariilor de pe bulevardul Ștefan cel Mare, de pe străzile Louis Pasteur, Moscovei și altele. „Într-o noapte ne-a și legitimat Poliția, pentru că umblam pe șosea cu echipamente ciudate și căști pe urechi”, povestește Cristi.

Cei mai intrigați sunt locuitorii străzilor liniștite. „Între blocuri nu-ți are nimeni baiul, dar pe dealuri, la case, când ne văd că ieșim cu echipamentul, oamenii zic că suntem de la SRI, că am venit să-i ascultăm, să le punem microfoane sau mai știu eu ce văd ei în filme”, râde Vasile.

Riveranii se mai liniștesc când văd echipele de muncitori săpând și remediind avariile.

Front de lucru: Bihorul!

Echipa nu duce lipsă de comenzi. Detectorii sunt solicitați de administratori ai asociațiilor de proprietari care nu ar distruge tot spațiul verde și de orădeni care nu și-ar sparge toată curtea pentru identificarea unei spărturi. Vânătorii de avarii au lucrat pentru primăriile din Aleșd, Borș, Buntești, Cărpinet, Lugașu de Sus, Lunca, Șuncuiuș ș.a. „Pierdeam de o jumătate de an apă fără să îi dăm de capăt. În două ore ei au găsit spărtura. «Săpați aici!», au zis. Am săpat și acolo era. Noi n-am fi aflat-o în veci...”, spune primarul de Șuncuiuș, Doru Gabor.

Succesul acțiunii a determinat conducerea CAO să aloce fonduri din bugetul pe anul în curs pentru achiziționarea unui nou set de aparatură. „Vom avea două echipe. Având în vedere volumul mare de muncă, una va lucra doar pentru Companie, iar cealaltă ar putea presta servicii pentru persoanele fizice și juridice care doresc”, spune directorul tehnic Cristian Popa.

Altfel spus, detectorii se vor plăti singuri, din pierderile înlăturate de pe rețelele orașului și din serviciile prestate pentru terți. Nu degeaba sunt cei mai „ascultători” angajați ai CAO...

UN POST DE ASCULTARE
„Efectiv auzi cum iese apa”

Aparatura folosită de angajații CAO pentru identificarea pierderilor de pe rețea funcționează în jurul unui microfon care amplifică sunetul apei. Aparatul poate reda sunete de la o adâncime de până la 2,5 metri, conductele de apă fiind situate la circa 1 metru. „Efectiv auzi cum iese apa prin fisură. Spărtura e cu atât mai greu de detectat cu cât este mai redusă, presiunea apei mai mică sau materialul din care este făcută conducta mai moale”, explică inginerul Cristian Sfârlea.

În cazul avariilor a căror localizare este dificil de estimat, echipa de detectori folosește un aparat numit corelator, bazat pe două microfoane dispuse în puncte diferite ale rețelei. „Avantajul este că nu mai asculți mergând la pas 500 de metri. Corelatorul îți indică o zonă de circa 10 metri unde ar putea fi spărtura. Mergi și cauți cu microfonul de sol exact acolo”, zice Cristi.

Dacă prețul unui microfon de sol, în funcție de performanțe, este undeva la 7.000 euro, un corelator poate costa și 10.000 euro.