Ei distrug Felixul! Cine sunt barosanii care au foraje ilegale în Băile 1 Mai şi Felix şi care au contribuit la secarea lacului cu nuferi

Zămislită de natură acum câteva milenii, rezervaţia Lacul Peţea din Băile 1 Mai e în agonie de câţiva ani din cauza scăderii continue a nivelului şi temperaturii apei geotermale, moartea sa putând duce la dispariţia nu doar a acestei staţiuni, ci şi a celei vecine, Băile Felix.

Situaţia a ajuns atât de critică încât Prefectura a cerut până şi sprijinul Ministerului Afacerilor Interne pentru a afla ce ştia toată lumea, dar nu dovedise nimeni: că în Sînmartin se fură până şi apa termală. Niciodată dezvăluit public până acum, rezultatul cercetărilor l-a aflat BIHOREANUL: pe baza analizelor făcute dintr-un elicopter al MAI dotat cu echipamente speciale care a survolat Sînmartinul la începutul anului, dar şi a denunţurilor localnicilor, autorităţile au descoperit mai multe foraje ilegale pe proprietăţile unor barosani din lumea afacerilor, politicii, serviciilor speciale şi chiar a justiţiei. Şi asta nu-i tot. Asociaţia Hidrogeologilor din România, care monitorizează forajele autorizate, sugerează că zăcământul termal este secătuit şi legal, cu acte în regulă...

Unicat pe "perfuzii"

Rezervaţia ROSCI0098 Lacul Peţea, cunoscută şi sub denumirea Ochiul Mare ori lacul cu nuferi din Băile 1 Mai, a devenit sit Natura 2000 în 2006 datorită faptului că doar aici trăiesc în mediul originar nufărul termal, melcul termal şi roşioara lui Racoviţă.

În 2011, însă, custodele rezervaţiei, Muzeul Ţării Crişurilor, a tras un prim semnal de alarmă: nivelul, temperatura şi presiunea apei din lac scădeau continuu, astfel că la finele anului izvorul subteran nu mai furniza destulă apă, iar lacul a fost trecut pe "perfuzii", fiind alimentat artificial, printr-un furtun, dintr-un foraj al SCT Felix aflat în apropiere.

După alţi doi ani, în care a acuzat supra-exploatarea zăcământului de către proprietarii de piscine din 1 Mai şi Felix şi a avertizat că va renunţa la custodie pentru că nu are pârghii de control asupra exploatării zăcământului, singura schimbare a fost tot în rău: apa în lac a ajuns în 2013 şi 2014 chiar şi la 5% din nivelul obişnuit.

Barbarie cu permis

Radu Huza (foto), cel mai consecvent dintre muzeografii care au insistat ca autorităţile să ia măsuri urgente, a declarat în repetate rânduri că zăcământul este supra-exploatat atât legal, de către deţinătorii licenţelor date de ANRM, cât şi nelegal, de persoane şi firme care şi-au făcut puţuri neautorizate.

Concluziile au fost împărtăşite de conducerea Muzeului, care în ultimul raport de activitate, pe 2014, a consemnat negru pe alb: "Din decembrie 2011, exploatarea a depăşit limita maximă admisă (n.r. - stabilită în anii ’70 la 300 litri pe secundă). De atunci au fost avizate în continuare noi foraje de explorare a apei geotermale, deşi custodele a solicitat stoparea lor până la remedierea situaţiei. Această politică de secătuire a izvoarelor este dată în opinia noastră de presiunea unui grup din mediul de afaceri local". Muzeografii cred că, în ciuda acestei realităţi, ANRM pregăteşte o altă versiune: "Dispariţia zăcământului urmează a fi pusă pe seama factorilor naturali - secetă, colmatare, schimbări climatice".

Senzori la sol, "poliţie" în aer

La începutul lui 2015, inclusiv Ministerul Mediului a admis că România riscă infringementul din partea Comisiei Europene, adică 30.000 euro amendă pe zi şi blocarea fondurilor UE pentru proiectele de mediu, astfel că prefectul Claudiu Pop a cerut măsuri excepţionale.

La iniţiativa sa, ANRM a comandat Asociaţiei Hidrogeologilor din România un studiu care să identifice cauzele şi posibile soluţii, între primele fiind instalarea pe fiecare foraj autorizat a unor senzori care să măsoare volumul şi temperatura apei exatrase, precum şi reducerea temporară cu 30% a debitelor pentru toţi consumatorii autorizaţi. Concomitent, un elicopter al MAI dotat cu echipamente de termoviziune a survolat Sînmartinul pentru a identifica aşa numitele "puncte calde", adică atât forajele legale, cât şi pe cele nelegale, despre a căror existenţă se vorbeşte de ani întregi fără a fi însă niciodată dovedită.

Nici concluziile hidrogeologilor, deocamdată parţiale (studiul se va întinde pe doi ani), nici cele ale operaţiunii aeriene nu au fost însă date publicităţii. Doar BIHOREANUL le-a obţinut săptămâna trecută, după solicitări exprese adresate tuturor instituţiilor implicate.

Mai tare ca termoviziunea... 

În baza unei hărţi termice realizate cu ajutorul MAI, prefectul a dispus în luna martie ca o comisie formată din reprezentanţii a 7 instituţii (Prefectura, Primăria Sînmartin, ANRM, Agenţia pentru Protecţia Mediului, Garda de Mediu, Administraţia Bazinală de Ape Crişuri şi Poliţia) să verifice toate cele 23 de "punctele calde", pentru a găsi forajele nelegale.

"Comisia le-a verificat pe toate", a explicat BIHOREANULUI preşedintele comisiei, Nicolae Leuce (foto), viceprimarul comunei Sînmartin. Unele hoteluri, pensiuni şi vile au fost vizitate chiar şi de 5-6 ori până ce membrii comisiei au putut intra pe proprietăţi, iar dacă în unele locuri s-a mers pe piste false, în altele acţiunea a dus la descoperirea furturilor.

Bilanţul? S-a constatat existenţa a 8 foraje legale (ale SCT Felix şi ale altor hoteluri), dar şi 3 ilegale, fără licenţă ANRM: la pensiunile Luca şi Davidof, dar şi pe domeniul din Beverly Hills al fostului preşedinte al Consiliului Judeţean şi al PDL Bihor, Ştefan Seremi, lăsat după divorţ fostei soţii. "Avea două puţuri fără acte, dar doamna Seremi ne-a spus că habar nu avea de ele", povesteşte viceprimarul.

În rest, celelalte 12 puncte de căldură identificate proveneau din alte surse, precum hornuri de case, instalaţii de încălzire cu pompe montate în pământ sau chiar... arderea unor resturi vegetale din grădini.

... este gura lumii

Membrii comisiei au avut însă surpriza să primească şi informaţii "pe surse" de la sătenii care îşi bănuiau vecinii de furt. "Aşa am mai întocmit o listă suplimentară cu încă 10 locaţii", spune Leuce. Rezultatul? O eficienţă chiar mai mare decât cea a scanării din elicopter, pentru că astfel s-au mai găsit încă cinci foraje neautorizate: în Felix la Hotelul Hiperion (al unei afaceriste din Bistriţa Năsăud), la Pensiunea Rontău (al cărui proprietar a avut licenţă, dar expirată de mult), la Pensiunea Topaz (aparţinând familiei judecătoarei Laura Soane, de la Curtea de Apel Oradea) şi la Casa de Cultură, iar în Cordău la casa de vacanţă a unui general în rezervă de la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Gavril Dorel Ţărmureanu.

"Peste tot am dispus acoperirea puţurilor cu ciment. Până acum majoritatea s-au conformat", afirmă viceprimarul. Excepţie fac generalul Ţărmureanu, Pensiunea Davidof (al cărei proprietar, fostul consilier local Ioan David, susţine că a săpat doar pentru apă rece) şi Pensiunea Topaz, unde familia judecătoarei se judecă cu ANRM, susţinând că nu avea nevoie de licenţă deoarece foloseşte apa geotermală doar pentru... nevoi personale.

Niciunul dintre proprietarii forajelor ilegale nu a fost dat, însă, pe mâna procurorilor, pentru furt. Motivul? "În Legea Minelor există o prevedere care permite proprietarului să folosească resursele găsite pe terenul său dacă nu o face în scop comercial", spune şeful Compartimentului Judeţean al ANRM, Radu Miron (foto). 

Teoretic explorare, practic exploatare

Pe de altă parte, specialiştii Asociaţiei Hidrogeologilor din România, care au montat senzori în forajele autorizate, sugerează că titularii risipesc resursa termală, sabotează măsurătorile şi ar scoate mai multă apă decât ar avea voie. Cel mai recent raport al AHR, din 30 septembrie, arată că aproape două luni senzorul amplasat la sonda F1 PSD (President pădure) "a indicat doar presiunea atmosferică, indicând fie scoaterea lui din sondă, fie supra-exploatarea sondei".

Hidrogeologii acuză şi un adevărat sabotaj al măsurătorilor în forajul de lângă lacul cu nuferi din 1 Mai, unde în două rânduri a fost introdusă o pompă care a alimentat rezervaţia, distorsionându-se astfel situaţia reală. "Cine şi de ce a introdus pompa, compromiţând înregistrările? De fapt, se pare că se pompează apă în anumite momente, la vizite oficiale, pentru a susţine artificial nivelul apei din lac", spun specialiştii.

În plus, Agenţia pentru Protecţia Mediului confirmă spusele muzeografilor potrivit cărora chiar şi după secarea lacului ANRM a mai emis două licenţe de explorare care permit doar "stabilirea limitelor, condiţiilor şi structurii zăcământului, şi nicidecum exploatarea resurselor", însă titularii acestora (SC Aqua President şi SC Alin Bogdan SRL) fac, totuşi, exploatare în toată regula.

Ţinând cont şi de faptul că nici măcar acum nu se ştie care este totalul extracţiilor autorizate de ANRM din simplul motiv că licenţele de explorare şi exploatare sunt secrete, concluzia pare inevitabilă: autorităţile îşi fură singure căciula! Când se lasă rău, mai închid câte un robinet pe unde picură, dar nu opresc conducta prin care trece grosul...

SCHIMBARE DE "PAZNIC"

Primăria cere custodia

Muzeul Ţării Crişurilor a anunţat încă de acum trei ani că va renunţa la custodia rezervaţiei naturale Peţea pentru că nu are pârghii de control asupra exploatării zăcământului de apă geotermală, ceea ce a şi făcut în această toamnă.

Deşi între timp a fost vehiculată şi ipoteza ca responsabilitatea să fie preluată fie de ANRM, fie de APM, fie de Universitate, în cele din urmă singura instituţie dispusă s-a dovedit Primăria Oradea. Chiar luna trecută, Consiliul Local a şi adoptat o Hotărâre pentru iniţierea demersurilor legale în acest sens, motivând că "Municipiul Oradea este interesat de preluarea în custodie/administrare a Sitului Natura 2000 - Lacul Peţea în vederea implementării unui plan de acţiuni (...) pentru conservarea biodiversităţii specifice şi transmiterii acestui habitat natural local generaţiilor viitoare".

"Primăria se va asocia cu Universitatea şi Muzeul, care au specialişti. Probabil noi vom face plângeri penale împotriva celor care au dat autorizaţii de exploatare peste limită", a declarat primarul Ilie Bolojan, cu trimitere, cel mai probabil, la ANRM. De asemenea, Bolojan a spus că trebuie schimbată şi legea, astfel încât titularii licenţelor să fie obligaţi să reinjecteze în sol apa, după utilizare şi epurare, la fel cum se întâmplă, de pildă, în Ungaria.