La capătul minivacanței de săptămâna următoare, pe 4 mai, bihorenii vor pune punct unei lungi perioade electorale începute, de fapt, anul trecut. Fiindcă prezidențialele din noiembrie au fost anulate, în scrutinul repetat vor alege președintele României. În plus, pentru că trei dintre aleșii locali care și-au câștigat funcțiile pe 9 iunie au devenit pe 1 decembrie parlamentari, bihorenii le vor decide înlocuitorii, la conducerea județului și a două comune.
Cea mai disputată poziție este, desigur, șefia Consiliului Județean Bihor, pe care liberalul Mircea Mălan o pretinde din pole position după ce Ilie Bolojan l-a indicat drept succesor natural. În premieră, reprezentantul PNL, cel mai puternic partid din județ, nu are concurent din partea următoarelor două, UDMR și PSD, ba a și primit susținerea simbolică a USR, formațiune consacrată până acum ca Gică-contra. Vor încerca să-i țină piept, totuși, exponenții valului „suveranist” din AUR și PPR, ambii perdanți anul trecut cu scoruri mărunte, și dintr-o altă grupare „anti-sistem”, SOS, modestă și ea la rezultatele alegerilor pentru CJ Bihor.
Cursa pare una cu deznodământ previzibil. Singura necunoscută e cum va fi împărțită puterea, în plan local, după...
„Pe mâini bune”
Săptămâna trecută s-a încheiat perioada în care își puteau înregistra candidaturile aspiranții la cele trei funcții vacantate anul trecut prin plecarea în Senat a președintelui CJ Bihor, Ilie Bolojan (PNL), și a edilului din Rieni, Gheorghe Bota (tot PNL), precum și în Camera Deputaților a primăriței din Căbești, Corina Ene (PSD).
Pentru șefia CJ Bihor, cea mai importantă la nivel local, cel mai cunoscut pretendent este liberalul Mircea Mălan, actualul președinte interimar, fost vicepreședinte în perioada 2020-2024, când instituția a fost condusă de Bolojan, și viceprimar al Oradiei între 2012-2020, în echipa aceluiași Bolojan.
Acesta l-a indicat pe Mălan drept cel mai potrivit să preia ștafeta încă din toamnă, la începutul campaniei pentru alegerile parlamentare afirmându-și convingerea că lasă Bihorul „pe mâini bune”. „Tot ce s-a realizat este rezultatul muncii de echipă, dl Mălan a fost implicat în toate proiectele atât ca viceprimar al Oradiei, cât și ca vicepreședinte al Consiliului Județean, și are toată competența de a continua aceste proiecte și de a demara proiecte noi. Deci Bihorul rămâne pe mâini bune și în anii viitori”, spunea Bolojan despre secundul său.
„Continuăm drumul cel bun”
De altfel, Mălan candidează cu o deviză - „Continuăm pe drumul cel bun!” - care nu lasă loc de dubii, ci confirmă că va merge pe urmele predecesorului său. „În acești ani am făcut ce era urgent și necesar și Bihorul s-a dezvoltat”, a explicat liberalul după ce și-a oficializat candidatura la Biroul Electoral Județean, cu referire la marile proiecte de infrastructură finalizate sau pe cale de a fi terminate, precum centurile din Zona Metropolitană Oradea, din Aleșd și Beiuș, ori la parcurile industriale din aceste două localități, din Marghita și din Ștei.
Mălan și-a manifestat, însă, preferințe și pentru alte domenii decât cele asupra cărora s-a concentrat Bolojan, afirmând că în următorii ani va acorda prioritate pentru „șapte direcții principale”, între care promovarea culturii și tradițiilor specifice Bihorului, a turismului și agrementului, pentru susținerea agriculturii și producătorilor locali, pentru protecția mediului și stimularea educației, sănătății și sportului de masă.
De profesie avocat, căsătorit și tatăl a doi copii, Mircea Mălan este membru PNL din 1993, în prezent fiind prim-vicepreședinte al organizației județene, și se află la prima cursă electorală a sa.
„Eu fac!”
AUR va fi reprezentat în cursa pentru șefia CJ Bihor de coordonatorul filialei județene, Ciprian Blejan, care a mai candidat și anul trecut, pe 9 iunie, când a obținut 4,3% din voturile bihorenilor. Datorită scorului pentru lista de candidați la pozițiile de consilier județean, Blejan deține de atunci unul dintre cele două mandate revenite AUR.
Inginer energetician, căsătorit, Blejan are 44 de ani și este tatăl unui băiat, iar din 2007 conduce o firmă de construcții. În trecut, a fost președinte ALDE Bihor și director general adjunct al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare.
Șeful AUR Bihor s-a lansat în campania pentru conducerea județului cu sloganul „Eu fac - o promisiune de acțiune, nu de vorbe” și, conform programului anunțat, ar vrea să înființeze „puncte medicale în mediul rural”, să instituie gratuitatea transportului pentru elevi printr-un sistem dedicat și un buget participativ la nivel județean, promițând totodată că va ține lunar audiențe în fiecare zonă a județului.
Necunoscut la pătrat
La șefia CJ Bihor și-a mai înregistrat candidatura și un reprezentant al SOS România, partidul Dianei Șoșoacă, care din decembrie anul trecut are și un deputat de Bihor, pe Vlad Andrei Vidra, deocamdată neremarcat cu nimic în cele patru luni de prezență în Parlament.
La fel de necunoscut e și pretendentul formațiunii pentru conducerea județului, Alexandru Burdescu, un inginer topograf în vârstă de 41 ani, necăsătorit și fără copii. Fost, și el, membru ALDE, la fel ca Blejan, acesta nu are vreun program sau, dacă îl are, deocamdată îl ține confidențial, preferând o lozincă.
„Candidez pentru oameni, să aibă și ei un cuvânt de spus”, a declarat Burdescu BIHOREANULUI, refuzând să spună ce va face dacă ar fi ales, dar promițând că își va dezvălui intențiile „în campanie”. Campanie care, totuși, a început de două săptămâni și se îndreaptă deja spre final.
Faimos ca gălăgios
Al patrulea pretendent la funcția de președinte al CJ Bihor este controversatul Mihai Lasca, ales deputat în 2020 pe listele AUR, dar exclus din partid fiindcă și-a ascuns problemele penale, inclusiv o condamnare cu suspendare pentru o agresiune. La fel ca Blejan, și Lasca a mai candidat la șefia județului și anul trecut, când a obținut 0,61% din voturile bihorenilor în numele Partidului Patrioților Români, al cărui fondator este.
Conspiraționist remarcat în perioada pandemiei de coronavirus, „platforma” politico-administrativă a lui Lasca vizează doar „eliberarea județului Bihor de sub influența baronilor locali PNL și UDMR”, promotorul ei declarându-se „împotriva clanului condus de anti-românul Bolojan”. În rest, nimic despre infrastructură, economie, învățământ și sănătate, cultură sau agricultură, ca și cum lupta „anti-sistem” ar însemna ignorarea acestor domenii.
Fără UDMR și PSD
Scrutinul pentru alegerea președintelui CJ Bihor din 4 mai este primul din 1990 încoace în care două importante forțe politice la nivel județean, UDMR și PSD, au ales să nu aibă combatanți. La fel ca USR, PSD a preferat să-și declare susținerea pentru liberalul Mălan, iar UDMR face același lucru implicit, scuzându-și absența din competiție prin faptul că și-ar fi desemnat un candidat doar în ipoteza că s-ar fi „băgat” vreun adversar de la Alianța Maghiarilor din Transilvania, cu care își dispută în mod tradițional voturile etnicilor maghiari.
În culise se speculează, însă, că atât PSD, cât și UDMR suferă de lipsa unor „cadre” pregătite după ce liderii ambelor formațiuni - Aurel Mohan și, respectiv, Szabó Ödön și Cseke Attila - și-au asigurat astă-toamnă locuri în Parlament, cel din urmă fiind și ministru, la Dezvoltare.
Pentru cele două partide, miza ar fi, de fapt, ca, odată încheiate alegerile, să negocieze cu PNL un post de viceprimar în Oradea sau/și de vicepreședinte al CJ Bihor. De văzut dacă liberalii, după ce își vor fi văzut toți sacii în căruță, vor considera că ar fi obligați să le cedeze ceva...
ALEGERI ÎN COMUNE
Concurență slabă la Căbești și Rieni
Pe 4 mai vor avea loc alegeri și pentru funcțiile de primar în Căbești și Rieni, ai căror „titulari” desemnați în vara anului trecut, Corina Ene și, respectiv, Gheorghe Bota, au devenit parlamentari, prima deputat, iar cel de-al doilea senator.
Pentru conducerea comunei Căbești concurează Ioan Gheorghe Blaj (PSD), în prezent viceprimar, și Ionel Adrian Sârb (PNL), în timp ce Primăria Rieni e disputată de Florin Popa (PNL) și Florin Severius Sere (AUR).
De remarcat că AUR nu a reușit să găsească un candidat în Căbești, iar, la fel ca acest partid, nici POT, SOS ori PPR nu au vreunul în Rieni, ceea ce trădează o lipsă cronică de „resurse umane”. Un deficit care în alegerile locale nu poate fi suplinit de sloganuri conspiraționiste, căci oamenii vor gospodari, nu discursuri inflamate...