Universitatea din Oradea și Inspectoratul Școlar Județean Bihor au prezentat joi, în cadrul unei conferințe de presă, primele rezultate ale studiului sociologic MERPAS 4 în rândul a peste 2.300 de elevi de clasa a VIII-a din județ.
Raportul oferă o radiografie amplă a stării actuale a adolescenților bihoreni, de la alegerile educaționale și orientarea profesională, până la sănătatea mintală, dependența digitală și riscurile de excluziune socială.
„Este un instrument extrem de util și necesar pentru înțelegerea realităților cu care se confruntă elevii din județul Bihor, în special cei aflați în pragul tranziției de la clasa a VIII-a la a IX-a”, a subliniat inspectorul școlar general, Alin Ștefănuț.
Sănătate mentală degradată
Realizat de Școala Doctorală de Sociologie în parteneriat cu Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Bihor, MERPAS (Monitorul Educațional al Rezultatelor, Practicilor și Atitudinilor în Școlile din Bihor) este o anchetă sociologică, realizată pentru întâia oară în 2019.
Ediția din acest an și-a propus să scoată la iveală răspunsurile elevilor de clasa a VIII-a despre parcursul educațional și orientarea în carieră, experiența școlară și percepțiile asupra învățării, activități extracurriculare și angajament civic, comportament online și dependență digitală, comportamente de risc și cunoștințe, respectiv relații și bunăstare personală.
După ce au analizat răspunsurile elevilor, sociologii au tras primele concluzii, iar coordonatorul proiectului, sociologul Adrian Hatos, a evidențiat o tendință îngrijorătoare: în ciuda rezultatelor școlare bune, starea de bine a elevilor e în scădere.
„Cu responsabilitate și fără să fiu alarmist: din datele pe care le-am compilat, asistăm în timp la o degradare a sănătății mentale a copiilor de clasa a VIII-a din Bihor. Nu știu dacă aceeași situație este în România, dar nu văd nicio cauză pentru care Bihorul ar fi o excepție”, a declarat Hatos.
Presați de școală
Scorul mediu de bunăstare subiectivă, adică cât de fericiți se simt elevii, a scăzut semnificativ din 2019 încoace și n-a avut nici măcar o tendință de a urca, spre deosebire de alți indicatori, care au fost influențați de pandemie și de perioada post-pandemică. Copiii din Bihor se simt tot mai nefericiți an de an, iar de vină ar putea fi și școala, tot mai mulți declarând că merg la meditații, așadar au nevoie - sau părinții lor cred că ei au nevoie - de o pregătire suplimentară.
Datele arată că jumătate din elevii bihoreni de clasa a VIII-a mergeau la meditații la începutul acestui an, când s-a realizat sondajul, iar din aceștia, 90% luau meditații la matematică.
Totodată, aproape jumătate dintre tinerii chestionați au spus că se simt frecvent îngrijorați, iar motivele principale sunt faptul că nu vor reuși să aibă cariera dorită, că nu se vor descurca la școală sau că în regiunea în care trăiesc va fi război.
Îngrijorările privind școala își au rădăcinile în presiunea din ce în ce mai mare pusă pe elevi, pentru rezultatele lor educaționale, a precizat sociologul.
Concluziile studiului au fost prezentate joi, la Universitatea din Oradea, de sociologul Adrian Hatos, șeful IȘJ Bihor, Alin Ștefănuț, și directoarea CJRAE, Cristina Avrigeanu
Abandon școlar la cererea părinților
De asemenea, grijile profesionale ale elevilor trebuie puse în conexiune și cu lipsa de orientare din școli: 35% dintre elevii chestionați au declarat că nu au beneficiat deloc de consiliere, deși erau cu câteva luni înainte de Evaluarea Națională.
De altfel, Ștefănuț a precizat că orientarea școlară și profesională trebuie să fie o direcție pentru școlile bihorene, alături de promovarea învățământului profesional și dual, combaterea riscurilor de excluziune socială și promovarea unei culturi bazate pe siguranță.
Totodată, abandonul școlar trebuie să fie o preocupare pentru profesori, dat fiind că un sfert dintre absolvenții de gimnaziu au spus că nu-și doresc să continue învățarea la liceu, iar 60% că nu vor să audă de școlile profesionale. Specialiștii spun însă că, uneori, abandonul școlar este încurajat de părinți, care preferă să-i folosească pe copii la muncile câmpului sau de prin gospodărie, în loc să-i trimită la școală.
„Învățământul profesional și orientarea școlară reprezintă o direcție pe care ne axăm foarte mult. Împreună cu Consiliul Județean, dorim să accesăm fonduri și să amenajăm un centru de orientare școlară și profesională”, a spus Cristina Avrigeanu, directoarea CJRAE Bihor, în aceeași conferință de presă.
Ce spun despre ecrane, droguri și „lover boys”
Studiul descrie și comportamentul digital al elevilor de 13-15 ani, 45% dintre ei raportând cel puțin un efect negativ al expunerii la ecrane (insomnii, anxietate, conflicte cu alți colegi, etc.).
De asemenea, 10% dintre elevii chestionați par vulnerabili la consumul de droguri, având o atitudine foarte lejeră față de acest subiect, iar mulți dintre ei nu știu că traficul de droguri este o infracțiune, chiar și dacă drogurile sunt oferite gratuit.
Îngrijorător este că aproape o treime din elevi au spus că au cunoștință despre situații de trafic de persoane și cunosc persoane care au fost înșelate prin metoda „lover boy”, care sunt exploatate pentru muncă, obligate să cerșească sau să comită alte infracțiuni.
„Culmea, despre traficul de persoane nu se vorbește în România, nu pare a fi de interes”, a spus Hatos, subliniind că adulții ar putea fi „deconectați” de problemele cu care se confruntă elevii.
Citește aici raportul făcut public joi: