Scandalul cu tentă etnică de la Școala Gimnazială Nicolae Bălcescu din Oradea continuă să crească. În timp ce școala a anunțat că elevii de-a IV-a și de-a VI-a vor merge la lecții după-amiaza, părinții nu au primit autorizație pentru protest, așa că se rezumă să strângă semnături pentru o petiție.
Mai interesant este că, pe repede-înainte, în scandal s-a pronunțat printr-un „punct de vedere”, și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, dar nici el nu face pe deplin lumină: patru membri au spus că mutarea elevilor maghiari într-o clădire nu e segregare, trei i-au contrazis.
Subiect „arzător”
Problema segregării de la Școala Nicolae Bălcescu, unde Primăria și Eparhia Reformată au convenit, în 2021, să mute toate clasele maghiare într-o clădire anume pusă la punct de cultul religios, lucru pe care Ministerul Educației nu vrea să-l permită, pe motiv că ar fi o segregare interzisă de lege, a ajuns pe masa CNCD, instituție condusă de UDMR-istul Csaba Asztalos, la cererea directoarei adjuncte a școlii orădene, Rácz Beáta.
Potrivit documentului, consultat și de BIHOREANUL, pe 31 august Rácz a cerut CNCD să lămurească dacă mutarea elevilor maghiari într-o clădire dedicată lor este sau nu un act de segregare școlară, așa cum a acuzat Inspectoratul Școlar Județean, printr-o adresă emisă pe 30 august, și cum pare că a concluzionat și Ministerul Educației, în urma unui control făcut în această săptămână la Oradea.
Interesant este că, exact în ziua în care Rácz a făcut solicitarea, colegiul director al CNCD s-a și reunit, ca să-i răspundă! Totuși, documentul a fost expediat abia vineri, 2 septembrie.
IȘJ ce-a păzit?
Prima opinie prezentată de CNCD este cea majoritară, asumată de Csaba Asztalos, Cristian Jura, Claudia Popa și Horia Grama. După ce au trecut în revistă situația (și anume că, din 2021, clasele maghiare și cele române din Școala Bălcescu funcționau în clădiri distincte și că oferta Eparhiei Reformate n-a fost o problemă până pe 30 august, când Inspectoratul Școlar a emis o adresă prin care a calificat „ca fiind un demers ce creează segregare școlară”), cei patru citează Ordinul 6134/2016 privind interzicerea segregării școlare în unitățile de învățământ, care prevede și o excepție la articolul 4, alineatul 2, și anume că „nu constituie segregare școlară pe criteriu etnic situația în care se constituie grupe/clase/unități de învățământ preuniversitar formate preponderent sau doar cu ante-preșcolari, preșcolari sau elevi aparținând unui grup etnic, în scopul predării în limba maternă a acelui grup etnic sau în sistem bilingv”.
Reprezentanții CNCD notează că situația ideală este ca toți elevii unei școli să învețe într-o singură clădire, dar când asta nu este posibil, „alocarea claselor în funcție de limba de predare în clădiri diferite nu ar trebui să ridice aspecte de segregare”.
„Dacă am admite că există o segregare școlară în astfel de situații, înseamnă că în toate unitățile de învățământ în care funcționează doar clase cu predare în limbile minorităților naționale avem segregare școlară”, scriu cei patru membri CNCD, precizând că o asemenea abordare au mai avut doar comuniștii, care au vrut să asimileze maghiarii obligându-i să învețe în clase maghiare din școli românești, nu în școli cu predare în limba lor.
Pe bună dreptate, membrii CNCD se întreabă de ce IȘJ Bihor nu a ridicat problema segregării din 2021 încoace, când elevii învățau deja în clădiri distincte, și critică instituția pentru că provoacă o situație de criză la început de an școlar.
„Considerăm că soluția identificată de Primăria Oradea este una temporară și nu constituie o segregare”, concluzionează cei patru.
Punctul de vedere emis de CNCD:
Precedent de la Înalta Curte
Opinia este contrazisă de trei dintre membrii CNCD - Claudia Bănică, Cătălina Olteanu și Maria Moța - care susțin că excepția prevăzută de Ordinul anti-segregare s-ar aplica doar la înființarea de clase sau școli minoritare, nu la folosirea unei clădiri.
În favoarea acestui argument, cele trei invocă o decizie a Înaltei Curți, cu numărul 1.105 din 2020, care, într-o speță anume din județul Iași, a stabilit că aglomerarea unor elevi romi într-un singur corp de clădire, deși unitatea de învățământ are mai multe, este o formă de segregare.
De asemenea, invocă o altă prevedere din același Ordin 6.134/2016 (articolul 4, alineatul 1), care definește segregarea pe criteriu etnic ca fiind separarea fizică a elevilor în școli, clase, clădiri sau ultimele două bănci „astfel încât procentul elevilor aparținând grupului etnic respectiv din totalul elevilor din unitatea de învățământ / grupă / clasă / clădire / ultimele două bănci este disproporționat în raport cu procentul pe care copiii aparținând grupului etnic respectiv îl reprezintă în totalul populației de vârstă corespunzătoare unui ciclu de educație în respectiva unitate administrativ-teritorială”.
După cum se vede, ordinul este citat parțial de fiecare grup din CNCD. Practic, fiecare vede în prevederile legale doar ce-i convine...
„Diversitatea claselor cu predare în limbi diferite trebuie asigurată proporțional în toate corpurile de clădire a Școlii Nicolae Bălcescu”, mai susțin cele trei semnatare. Acestea mai spun că segregarea a existat și până acum, dacă elevii au învățat în clădiri diferite, și e vina Inspectoratului Școlar și a Ministerului că nu au eliminat-o.
„Considerăm că distribuirea tuturor claselor cu predare în limbă maghiară în noul spațiu primit în folosință reprezintă risc de segregare”, au mai scris cele trei.
Reacția Eparhiei
În concluzie, nu este clar cui va ajuta punctul de vedere al CNCD, dat fiind că are argumente și contraargumente pentru ambele tabere.
Cert este că opinia majoritară, cea care îi convine, a fost citată și de Eparhia Reformată, care vineri seară a trimis un comunicat de presă semnat de episcopul Csűry István, alături de directoarea adjunctă a Școlii Bălcescu, Rácz Beáta, și de președinta Asociației Părinților Maghiari din Bihor, Bíró Emese.
„Considerăm că actorii instituționali implicați în rezolvarea situației au acționat legal, cu bună credință și ținând cont de interesul comunității locale. Acest punct de vedere este susținut de marea majoritate a elevilor, părinților, profesorilor din unitatea de învățământ, lucru dovedit și de sutele de semnături depuse de aceștia la diverse instituții care vin în sprijinul acordului dintre Primărie și Episcopie”, se arată în comunicat.
Merită menționat și că UDMR Bihor a transmis presei locale, vineri seară, același document, dovadă că și formațiunea politică ține cont, la rândul său, doar de argumentele favorabile mutării elevilor maghiari în clădirea pregătită de Eparhie.
Citește mai jos comunicatul integral:
„Să fim lăsați în pace”
Nemulțumiți că elevii vor merge în două schimburi, părinții au plănuit să organizeze un protest în prima zi de școală. Nu au primit însă autorizație de la Primărie, pe motiv că toate forțele de ordine sunt angrenate taman în activitățile dedicate debutului anului școlar, iar ei nici n-au făcut cerere cu trei zile lucrătoare mai repede, așa că au amânat manifestarea pentru data de 12 septembrie.
În schimb, alături de profesorii școlii, părinții au făcut o petiție pe care doritorii o pot semna la sediul școlii și prin care cer „realizarea, finalizarea demersurilor pentru a putea lua în folosință clădirea oferită gratuit de Eparhia Reformată”, invocând și ei excepția din Ordinul 6.134/2016.
„Solicităm ca instituțiile statului să nu stârnească conflict acolo unde nu există și dacă nu ne pot ajuta, măcar să fim lăsați în pace să funcționăm așa cum am funcționat”, se mai arată în petiție (foto jos).
Cum se va încheia povestea s-ar putea afla luni, când primarul Florin Birta și-a programat o întâlnire cu reprezentanții Eparhiei. Indiferent ce decizie vor lua, vor avea nevoie și de girul Ministerului Educației, care încă nu a autorizat clădirea Eparhiei ca spațiu de învățământ.
Iar până ca adulții să se lămurească, elevii se vor reîntâlni luni, de la ora 9, cu colegii și profesorii, în curtea Școlii Bălcescu. Împreună, indiferent de etnie sau vârstă...