Cultivatori de cereale şi plante tehnice, legumicultori, pomicultori şi viticultori, crescători de animale şi apicultori, procesatori, producători şi comercianţi de utilaje agricole din întreaga ţară au participat, din 2009 încoace, în număr tot mai mare, la Târgul AgroBihor, eveniment care a devenit unul de anvergură naţională.
Anul acesta, însă, organizarea lui e pusă serios sub semnul întrebării. Trecută din 2010 în subordinea Consiliului Judeţean, dar dependentă în continuare de finanţarea de la Ministerul Agriculturii, Camera Agricolă n-a mai primit niciun leu de la buget din luna aprilie. Rămasă fără fonduri, cu chiria, facturile şi salariile neplătite, instituţia a intrat în moarte clinică.
De parcă n-ar fi fost de-ajuns, în paralel, directorul Camerei, Francisc Ştefan, şi-a făcut firmă pentru a continua organizarea AgroBihor, intrând astfel în conflict de interese. BIHOREANUL vă prezintă un nou exemplu despre felul în care statul îşi dă singur autogoluri, lăsându-i pe alţii să culeagă roadele a ceea ce a sădit el ani în şir.
Start promiţător
În 2009, Oficiile Judeţene de Consultanţă Agricolă, subordonate Ministerului Agriculturii, erau transformate în Camere Agricole în subordinea Consiliilor Judeţene, păstrându-şi însă atât schema de finanţare, integral de la bugetul central, cât şi principalele atribuţii, şi anume acordarea de consultanţă pentru agricultori şi organizarea de târguri şi expoziţii de specialitate.
În Bihor, în ultimul an de existenţă, OJCA reuşise să pună la cale prima ediţie a Târgului Fermierilor, AgroBihor, preluat apoi de Camera Agricolă şi dezvoltat astfel încât, din 2011, evenimentul a căpătat anvergură naţională. Atât prin numărul şi provenienţa participanţilor, cât şi prin calitatea acestora, între ei înscriindu-se inclusiv cei mai mari producători şi dealeri de maşini şi utilaje agricole, precum John Deere, IKR, Farmtech, Titan Machinery şi MAP România.
În paralel, în toată această perioadă, Camera Agricolă a desfăşurat zeci de cursuri pentru fermierii din judeţ, de la cele în care i-a consiliat cum să acceseze fonduri europene nerambursabile până la instruirea şi calificarea în meserii, precum cele de mecanici şi tehnicieni agricoli.
În pragul falimentului
În loc ca trendul ascendent să fie continuat, anul acesta a fost pusă în pericol nu doar activitatea, ci şi existenţa Camerelor Agricole. Vinovatul? Conducerea Ministerului Agriculturii, care a bugetat aceste instituţii doar pe perioada ianuarie-aprilie. Situaţia creată, şi anume neplata salariilor, a facturilor de utilităţi, dar şi a chiriei pentru sediul aflat în clădirea Camerei de Comerţ, a îndemnat o parte din cei 25 de angajaţi să solicite o audienţă la preşedintele CJ, Cornel Popa.
Nemulţumiţi, oamenii au reclamat că directorul Francisc Ştefan, în loc să facă demersuri pentru a obţine o rectificare bugetară, nici nu mai trece pe la serviciu şi, în plus, şi-a făcut o firmă proprie, SC Mistef SRL, în numele căreia se pregăteşte să preia organizarea Târgului AgroBihor. Ceea ce îl pune automat în incompatibilitate, fiindcă deţine şi administrează o firmă al cărei obiect de activitate e identic cu cel al instituţiei la a cărei conducere fusese numit în 2010 prin votul unanim al consilierilor judeţeni.
Unde dai şi unde crapă
Ca reacţie la jalba angajaţilor, conducerea CJ s-a adresat Ministerului, cerând reglementarea situaţiei prin rectificarea bugetului pe anul în curs, mai ales că efortul financiar nici nu este foarte mare: aproximativ 600.000 lei. "În răspunsurile pe care ni le-a dat, Ministerul Agriculturii ne-a înştiinţat că nu a bugetat activitatea Camerelor Agricole pe tot anul întrucât acestea urmau să se desfiinţeze în actuala formulă şi să se reînfiinţeze ca organisme independente, după modelul Camerelor de Comerţ şi Industrie, cu conduceri alese din rândul fermierilor, de către aceştia", a declarat pentru BIHOREANUL Horia Carţiş (foto), şeful de cabinet al preşedintelui CJ.
"Deşi domnul preşedinte Cornel Popa a dorit să propună consilierilor judeţeni finanţarea Camerei din bugetul judeţului, legea ne interzice acest lucru, putând fi acuzaţi de deturnare de fonduri", a spus Carţiş, precizând că e la curent şi cu conflictul de interese în care s-ar afla directorul Camerei Agricole Bihor: "Dl. Ştefan ne-a prevenit că dacă Ministerul nu va aloca în timp util banii pentru continuarea activităţii instituţiei, va prelua pe propria firmă organizarea AgroBihor. I-am spus să mai aştepte, să vedem ce se va întâmpla".
Privatizat pe târg
Abordat de BIHOREANUL, Francisc Ştefan recunoaşte că îşi "trece" pe propria firmă consacratul târg, dar susţine că o face doar pentru că n-a putut să continue organizarea lui în numele Camerei. "Din aprilie, de când nu ne-am luat salariile, au plecat deja 9 din cei 25 de angajaţi. Instituţia nu a mai avut nici din ce plăti telefoanele, internetul şi benzina. În aşa condiţii, cum să organizezi un târg?".
Directorul a şi programat deja noul AgroBihor între 6 şi 8 septembrie 2013, în acelaşi loc: parcarea Era Shopping Park. "După ce ne-am străduit atâţi ani să-l impunem şi să-l dezvoltăm, era păcat să renunţăm la el. Mi-am făcut firmă ca să-l duc mai departe, dar numai după ce a devenit clar că Ministerul nu ne dă bani. Firma am înregistrat-o abia pe 6 iunie, şi chiar şi aşa timpul e foarte scurt pentru organizare. Eu voi plăti toate cheltuielile: promovarea evenimentului, închirierea logisticii necesare, paza şi salubrizarea locaţiei", spune Ştefan.
"Nu-s hoţ, dar nici prost"
În apărarea sa, directorul susţine că persoana care l-a reclamat peste tot de incompatibilitate şi conflict de interese este un membru al breslei nemulţumit că fusese dat la o parte în 2009. De unde ştie? Pentru că respectiva persoană a trimis mail-uri şi faxuri unor firme din domeniu, dar şi Consiliului Judeţean, "turnând" faptul că firma lui Ştefan va percepe taxe de la participanţii la târg: câte 30 lei pe metrul pătrat pentru standurile exterioare şi câte 90 lei pentru cele interioare. Cam tot cât plăteau şi anterior, când evenimentul era organizat de Cameră.
De unde însă "dintele" împotriva lui Ştefan? "Prima ediţie AgroBihor a fost organizată de patronul firmei Pan Agrotech, Boroş Willi, din Biharia, supărat că în 2010, odată cu înfiinţarea Camerei Agricole, nu s-a putut ocupa mai departe de eveniment. Dar nu eu l-am împiedicat, ci fostul preşedinte al CJ, dl Radu Ţîrle, după ce mai mulţi participanţi l-au anunţat că nu vor să-i achite taxe de participare lui Boroş, care le era concurent, firma lui comercializând maşini şi unelte agricole", povesteşte Ştefan.
Pe de altă parte, ca să nu mai existe dubii şi pentru a nu mai fi acuzat, directorul Camerei Agricole promite că îşi va da demisia. "Nu cred că e cazul să mă facă cineva hoţ, pentru că nu sunt. Dacă voiam să fac bani de pe urma târgului, mi-aş fi făcut firmă şi l-aş fi organizat mai de mult pe firmă. Dar nu sunt nici prost, aşa că dacă tot dau de la mine bani pentru organizare, măcar să câştig şi eu ceva". Concluzia? Dacă până acum o instituţie a statului investea puţin pentru a câştiga mult dintr-o activitate, pe viitor nu va mai câştiga nimic doar pentru că nu mai investeşte deloc. La noi, ca la nimeni...
UTILĂ, DAR NEGLIJATĂ
Agricultură fără specialişti
În aproape cinci ani, Camera Agricolă Bihor a organizat peste 30 de cursuri la care au participat aproape 1.000 de persoane, pentru a învăţa cum să elaboreze proiecte cu finanţare europeană nerambursabilă, dar şi pentru instruirea în diverse meserii.
În pofida utilităţii instituţiei, anul acesta, după întreruperea finanţării ei, un singur parlamentar a interpelat Ministerul Agriculturii pe această temă, şi anume deputatul de Bihor Szabo Odon (foto). Ca urmare a demersurilor acestuia, în completarea celor întreprinse de directorii din ţară, Ministerul a reluat finanţarea luna aceasta, însă tot parţial. "Vineri, 2 august, au intrat în cont banii pe lunile aprilie-iunie, iar săptămâna viitoare vor veni şi pe lunile iulie-septembrie. Instituţia rămâne totuşi descoperită pe lunile septembrie-decembrie", spune Francisc Ştefan.