Economia bihoreană este în transformare. De anul trecut, întreprinderile mici și mijlocii au devenit cel mai mare angajator din județ, depășind marile companii care până de curând erau considerate generatoare de bunăstare. Numai IMM-urile din Oradea numărau în 2023 peste 35.500 angajați, depășind cu peste 10.800 salariați personalul marilor întreprinderi.
„IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei locale și principalul motor de bunăstare. Vom cere municipalității acordarea de facilități care să ajute la dezvoltarea acestora”, spune directorul Asociației Firmelor Bihorene, Octavian Dan.
Mai „săraci” decât vecinii
Economia este departe de a se ridica la nivelul imaginii înfloritoare de care se bucură județul. Potrivit unei analize publicate la începutul acestei luni de Ziarul Financiar, în 2022 Bihorul a ieșit din topul primelor 15 județe cu cele mai mari valori ale Produsului Intern Brut pe cap de locuitor. Scăderea denotă declinul bunăstării în județ. După o creștere a PIB pe locuitor de la 26.700 lei în 2014 la 44.500 lei în 2021, județul nu a mai „prins” topul în ultimii doi ani.
Anul trecut, Bihorul a ajuns la un PIB de nici 66.000 lei pe cap de locuitor, la mare distanță de vecinii Cluj (128.000 lei) și Timiș (114.000 lei), ba chiar și sub Arad (73.700 lei) și Sălaj (68.200 lei), județe considerate mai sărace. „Asta înseamnă că în Bihor se produce mai puțin, salariile sunt mai mici, iar consumul este mai redus”, spune președintele Asociației Firmelor Bihorene, Octavian Dan (foto).
Granturi de 3.000 - 7.000 euro
Pentru a stimula creșterea PIB-ului pe cap de locuitor, AFB cere Primăriei Oradea acordarea de stimulente pentru IMM-uri, căci, până la urmă, sunt cel mai mare angajator. „Fondurile europene finanțează doar marile întreprinderi. Sub pragul de 50.000 euro nu există mecanisme de sprijin. Firmele mici nu au acces la granturi ca să își crească cifra de afaceri”, zice Octavian Dan.
Reprezentanții AFB cer implementarea în Oradea, începând de anul viitor, a unui program de micro-granturi după modelul folosit în Graz (Austria), oraș similar ca mărime. „Municipalitatea ar trebui să acorde micro-granturi de 3.000 - 7.000 euro IMM-urilor care vor să își cumpere un utilaj, să lanseze un produs, să intre pe o piață nouă ș.a.”, afirmă președintele AFB.
Potrivit acestuia, dintr-un buget de 1 milion euro, municipalitatea ar putea sprijini anual, în medie, 200 de firme.
Criterii depășite
În plus, AFB cere deschiderea parcurilor industriale către IMM-uri, similar celorlalți investitori. „400 de companii se bat pe 25 de loturi mici, de circa 3.000 metri pătrați, în Parcul Industrial IV din Calea Sântandrei. Necesarul este de 16 ori mai mare decât oferta”, spune consultantul în afaceri.
Potrivit acestuia, Agenția de Dezvoltare Locală Oradea, care gestionează parcurile industriale, ar trebui să renunțe la criterii de departajare precum valoarea investiției și numărul locurilor de muncă create, considerând că acestea sunt depășite. „Acum «premiem» numărul locurilor de muncă nou create, ceea ce înseamnă mai puțină productivitate și implicit un salariu mai scăzut. Pe viitor va trebui să recompensăm productivitatea muncii, profitabilitatea și nivelul salariilor acordate”, susține reprezentantul AFB.
„Vom discuta”
Reprezentanții Primăriei nu resping poziția IMM-urilor. „De principiu suntem de acord. Așteptăm propunerile AFB pentru a le discuta cu reprezentanții Direcției Economice și cu cei ai ADLO. Vrem să vedem dacă ne permitem acordarea acestor micro-granturi din punct de vedere bugetar și legal”, spune primarul Florin Birta.
În ce privește criteriile după care vor fi alocate parcelele din parcul pentru IMM-uri, acestea vor fi discutate între reprezentanții municipalității și cei ai mediului de afaceri. Prima negociere este programată pentru această toamnă, după perioada de concedii, urmând să fie introdusă pe agenda viitorului Consiliu Local.
Premisele nu sunt foarte încurajatoare, însă. De obicei proiectele pentru IMM-uri se pierd pe drum. De exemplu, proiectul parcului industrial pentru firmele mici din Calea Sântandreiului, lansat în 2019, încă nu este implementat. „Firma care a adjudecat execuția lucrărilor de infrastructură nu le-a dus la bun sfârșit, fapt pentru care au trebuit făcute demersurile pentru desemnarea altui constructor”, explică directorul demisionar al ADLO, Alina Silaghi (foto).
Cum ar veni, la firmele mici, ca la omul sărac, nici boii nu trag. Banii, cu atât mai puțin...