Executat în culise: Lucian Silaghi, mazilit fiindcă a "turnat-o" pe protejata lui Alexandru Kiss

Scandalul reorganizării instituţiilor de cultură subordonate Consiliului Judeţean a intrat într-o fază nouă. Dacă până acum PNL, UDMR şi PSD susţineau restructurarea pentru eficientizare, iar PDL se împotrivea din "patriotism", săptămâna trecută au apărut victimele din rândul combatanţilor de rând.

Primul căzut e democrat-liberalul Lucian Silaghi, numit manager al Teatrului de Stat acum cinci ani, tot politic, graţie fostei coaliţii PDL-UDMR, dar schimbat de cea actuală. O reglare de conturi - acuză Silaghi, convins că de fapt plăteşte opoziţia contra "segregării etnice", dar mai ales îndrăzneala de a o fi pârât la Prefectură pe şefa Teatrului Szigligeti, Czvikker Katalin, una din favoritele vicepreşedintelui CJ Alexandru Kiss.

Restructurare prin decimare

Prima şedinţă a CJ din acest an începea pe 27 ianuarie cu un scandal-monstru după ce PNL, UDMR şi PSD hotărau reorganizarea instituţiilor de cultură. Potrivit HCJ 4, 5, 6 şi 7, Teatrul de Stat şi Teatrul pentru Copii şi Tineret Arcadia se desfiinţau, iar Filarmonica mai păstra doar orchestra simfonică şi corul. În locul celor două teatre apăreau Instituţia de Spectacole Iosif Vulcan (ce prelua secţiile române de la Teatrul de Stat şi Arcadia, plus Ansamblul Crişana al Filarmonicii) şi Instituţia de Spectacole Szigligeti Szinhaz (cu actorii maghiari de la cele două teatre şi cu Ansamblul Nagyvarad). La Filarmonică rămânea şef Todor Albert, "Iosif Vulcan" revenind liberalului Daniel Vulcu, iar "Szigligeti Szinhaz" economistei Czvikker Katalin (foto), o  colaboratoare apropiată liderului UDMR Bihor Alexandru Kiss.

Cât despre eficientizare, cheltuielile de personal ar fi scăzut cu mai puţin de 10%, întrucât dacă Teatrul de Stat, Arcadia şi Filarmonica totalizau 391,5 posturi, după reorganizare rămâneau 362,5, deci cu doar 29 mai puţine: Filarmonica urma să aibă 111,5, Iosif Vulcan - 126, iar Szigligeti - 125.

La întors

Prefectura n-a agreat, însă, acţiunea pe care mulţi orădeni începuseră s-o numească "segregare etnică", astfel că a cerut CJ să-şi revizuiască hotărârile. Pe 24 februarie, coaliţia PNL-UDMR-PSD le-a modificat, dar mai mult formal, rebotezând instituţiile nou-create drept Teatrul Regina Maria, respectiv Teatrul Szigligeti. Ca urmare, chiar pe 15 martie, cu puţin timp înainte de a transmite maghiarilor bihoreni mesajul de "simpatie şi prietenie" al preşedintelui Traian Băsescu, prefectul Gavrilă Ghilea a atacat HCJ 4, 6 şi 7 la secţia de contencios administrativ a Tribunalului, obţinând astfel suspendarea de drept a aplicării lor până la judecarea litigiului, programată abia în noiembrie 2012!

A doua zi, Ghilea explica şi motivele, cele mai importante fiind nerespectarea Legii transparenţei decizionale (ce impunea în prealabil o dezbatere publică), încălcarea Codului muncii (nefiind clare condiţiile disponibilizării angajaţilor din instituţiile desfiinţate), precum şi lipsa avizului Comisiei de atribuire a denumirilor pentru "botezarea" noilor teatre.

Elore!

UDMR nu şi-a abandonat, totuşi, ambiţia, astfel că săptămâna trecută a spart blocajul instituit de prefect în funcţionarea Teatrului Szigligeti, promovând pe ordinea de zi a CJ înfiinţarea unei noi instituţii, denumite de data asta direct Teatrul Maghiar Oradea. Hotărârea a fost adoptată fără probleme, cu 26 voturi "pentru" şi doar 8 "contra", ale grupului PDL. Culmea, un rol decisiv l-a avut tocmai prefectul, deoarece Ghilea atacase doar HCJ 4, 6 şi 7, nu şi HCJ 5, care prevedea restructurarea Filarmonicii prin transferarea celor două ansambluri folclorice către teatre.

Liderul consilierilor UDMR, Szabo Odon, a explicat încurcătura astfel creată: după înfiinţare, Teatrul Szigligeti "s-a mişcat mai repede" şi a preluat Ansamblul Nagyvarad, dar managerul de la Regina Maria, mai lent, n-a apucat să facă acelaşi lucru cu Crişana. Prin urmare, "folcloriştii" români ieşiţi de sub tutela Filarmonicii, dar nepreluaţi de noul teatru românesc, nu-şi mai puteau primi nici salariile. Sub acest motiv, înfiinţarea Teatrului Maghiar a fost votată concomitent cu suspendarea HCJ 5, în ciuda opoziţiei liderului consilierilor PDL, Ionel Avrigeanu, revoltat că reorganizarea a devenit "o varză", din care "nimeni nu mai înţelege nimic".

PNL, UDMR şi PSD au aprobat şi rectificarea bugetului CJ, asigurând finanţarea Teatrului Maghiar, la conducerea căruia au pus-o tot pe Czvikker, prin alocarea fondurilor cheltuite până acum pentru secţiile maghiare la Teatrul de Stat, Teatrul Arcadia şi Filarmonică.

Evaluat la zid

Dacă reacţia la înfiinţarea Teatrului Maghiar a fost palidă, disputa s-a ascuţit abia când s-a pus problema înlocuirii managerului Teatrului de Stat, PDL-istul Lucian Silaghi, cu două luni înainte să-i expire contractul încheiat în 2006 pe cinci ani. Conform proiectului de pe ordinea de zi, contractul trebuia reziliat în baza OG 189 din 2008, privind funcţionarea instituţiilor de cultură, întrucât la ultima evaluare Silaghi primise o notă sub pragul considerat satisfăcător: 3,13!

Silaghi n-a cedat fără luptă, ci a protestat, susţinând că evaluarea a fost de fapt o răzbunare, nu o judecată cinstită a muncii sale. "Voi da în judecată Consiliul, deoarece legalitatea procedurii de evaluare stă sub semnul întrebării", i-a avertizat Silaghi pe consilieri. Degeaba: aceştia au votat schimbarea sa cu acelaşi scor, 26 la 8.

Premiant repetent

Ulterior şedinţei, Silaghi a motivat de ce se consideră nedreptăţit. Fiindcă în toţi anii precedenţi primise note peste 9.00 (cu excepţia celui trecut, când a luat 8,75), evaluarea sa finală trebuia făcută "cu nu mai mult de 150 de zile înainte de expirarea contractului". Or, spune el, comisia de evaluare s-a constituit abia la 27 ianuarie, raportul de activitate i-a fost cerut doar pe 15 februarie, iar interviul pentru susţinerea acestuia pe 28 martie.

Silaghi s-a prezentat la comisie, dar a refuzat să răspundă întrebărilor acesteia, ci doar a anunţat că o va contesta. "Ca să vă daţi seama cine m-a executat, preşedintele comisiei a fost liberalul Florin Birta (n.r. - şeful Clubului Sportiv Municipal). Voia să mă întrebe de ce am jucat "Mecibeci" de numai şapte ori. Nici nu auzise de Macbeth (n.r. - piesa lui Shakespeare)!", a răbufnit Silaghi, care în aceeaşi zi a depus o contestaţie scrisă împotriva evaluării.

Pe de altă parte, însă, secretarul CJ, Carmen Soltănel, susţine că evaluarea a fost legală, iar Mircea Jacan (foto), membru în comisie, că a fost şi corectă. Jacan i-a notat lui Silaghi cu 5,5 raportul de activitate, întrucât documentul conţine date fabricate, pur şi simplu: "Conform raportului, Teatrul de Stat şi-ar fi acoperit 15% din buget din venituri proprii, dar în realitate acest lucru s-a întâmplat în proporţie de doar 6,6%. Domnul Silaghi s-a angajat ca doar 63% din buget să fie cheltuită pentru personal, iar de fapt cheltuielile de personal au fost de 78%".

S-a luat de Czvikker

Dincolo de ceea ce s-a văzut la reuniunea CJ, BIHOREANUL a aflat că în concedierea lui Silaghi a cântărit decisiv nu atât presupusa ori reala sa incompetenţă, cât mai ales faptul că, după ce prefectul a deschis acţiunea în contencios, managerul Teatrului de Stat s-a grăbit s-o denunţe la Prefectură pe şefa Teatrului Szigligeti, Czvikker Katalin, ignorând că aceasta e una din protejatele vicepreşedintelui Alexandru Kiss, dar şi pe vicele CJ Dumitru Voloşeniuc. Concret, Silaghi i-a acuzat pe ambii că aplică mai departe hotărârile atacate de Ghilea, deşi acestea erau suspendate de drept.

Pe 23 martie, Silaghi a depus la Prefectură plângerea prin care afirma că "trupa Szigligeti nu înţelege să se conformeze adresei dvs. nr. 281 din 18.03.2011". De asemenea, arăta că deşi li s-a adus la cunoştinţă că hotărârile au fost atacate de Prefectură, ceea ce duce la suspendarea lor, "continuă (n.r. - cei de la Szigligeti) să-şi desfăşoare activitatea ca instituţie de sine stătătoare cu personalitate juridică". În final, pentru că pe 17 martie vicepreşedintele CJ Dumitru Voloşeniuc ceruse respectarea hotărârilor, Silaghi spunea că "încurajarea din partea CJ ca hotărârile atacate să fie aplicate în continuare este un abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, motiv pentru care urmează să înaintăm şi o plângere penală".

Cum se va încheia povestea e greu de ghicit, fiindcă până în noiembrie 2012 - când se va judeca litigiul dintre Prefectură şi CJ - consilierii UDMR şi aliaţii lor sunt tot atât de hotărâţi să emită noi hotărâri pentru un teatru maghiar pe cât sunt de decişi PDL şi prefectul să le atace în justiţie. Ca într-un joc de şah în care ambii combatanţi sunt în poziţia "pat", dar nimeni nu cere remiza, ca nu cumva să se creadă că a pierdut partida...

Teatrul Maghiar Oradea nu face decât să înlocuiască Teatrul Szigligeti după ce funcţionarea acestuia a fost blocată de Prefectură prin acţiunea în contencios. Potrivit hotărârii CJ, Teatrul Maghiar va funcţiona în aceeaşi clădire cu Teatrul de Stat, încorporând trupa Szigligeti Ede a Teatrului de Stat, trupa Liliput aTeatrului Arcadia şi Ansamblul Nagyvarad al Filarmonicii. Spre deosebire de formula iniţială, în care Instituţia de Spectacole Szigligeti Szinhaz avea 125 de posturi, Teatrul Maghiar va avea 128,5, iar manager interimar va fi aceeaşi Czvikker Katalin.