Începând din luna martie, cei 790 de locuitori din cartierul Prima Nufărul vor testa reguli noi de salubritate care, dacă se vor dovedi utile, vor fi aplicate în tot oraşul.
Concret, oamenii vor arunca deşeurile folosind nişte saci anume concepuţi, cu coduri unice cu radio frecvenţă, ceea ce va permite calcularea costurilor de salubritate aferente fiecărui apartament, în funcţie de câte gunoaie a generat.
Saci cu "cip"
Proiectul pilot a fost anunţat de primarul Florin Birta încă de anul trecut, dar intră în vigoare abia din luna martie. Săptămâna trecută, firma Cargo Track, cu care Primăria implementează acest experiment, a început să distribuie asociaţiei de proprietari din cartierul aflat în Piaţa Nucetului sacii cu coduri RFID (Radio-Frequency Identification, adică identificare prin radio-frecvenţă), singurii pe care locatarii îi vor putea folosi timp de trei luni.
Sacii sunt de patru feluri: galbeni pentru deşeuri de plastic, hârtie şi metal, verzi pentru sticle, maro pentru resturi biodegradabile şi negri pentru deşeuri reziduale. Fiecare sac are un cod unic (foto), care este citit automat de ţarcul cu pubele, când cetăţeanul se află în faţa uşii. Odată scanat acest cod, în sistemul electronic al ţarcului se înregistrează numele utilizatorului care aruncă gunoiul şi ce tip de deşeu ar trebui să aibă în sac.
Inteligenţă artificială
După ce uşa ţarcului s-a deschis, deşeurile trebuie aruncate în containerele aferente. "În cazul deşeurilor biodegradabile şi al celor din sticlă, doar conţinutul se aruncă în pubele, în timp ce sacul propriu zis, din plastic, trebuie aruncat în recipientele de culoare galbenă", spune Răzvan Perţicaş (foto), managerul Cargo Track.
În tot acest timp, o cameră de supraveghere inteligentă, aflată deasupra ţarcului, filmează fiecare gest, iar înregistrările vor ajuta asociaţia de proprietari să afle dacă cineva a intrat şi cu alte gunoaie decât cele din sacul cu cod, dacă a lăsat gunoaie în faţa ţarcului sau dacă a aruncat sacul în recipientul nepotrivit, cum ar fi deşeurile din plastic în pubela maro, pentru resturi biodegradabile.
"Camera foloseşte algoritmi de inteligenţă artificială şi învaţă din toate imaginile pe care le obţine. În situaţia în care un om vine cu un sac cu element de identificare RFID şi alţi doi saci, se va crea un incident", explică Perţicaş. În primă fază, incidentele vor fi definite de cei care urmăresc înregistrările video, dar pe măsură ce va acumula imagini, camera va "învăţa" tot mai mult, iar pe viitor va şti singură când cineva face o greşeală.
Plăteşti cât arunci
Primăria testează acest sistem cu saci RFID ca o soluţie pentru implementarea principiului "plăteşti cât arunci" la blocurile din Oradea. Cum fiecare apartament are un cod unic alocat pe saci, sistemul va permite calcularea unei facturi de salubritate în funcţie de volumul de deşeuri generat, pentru fiecare categorie. În prezent, acest principiu se aplică doar la casele din Oradea şi la câteva blocuri, majoritatea asociaţiilor respingându-l tocmai pentru că nu ştiu cum să împartă echitabil factura primită de la RER Vest între locatari.
"Ne dorim ca cetăţenii din cartierul Prima să se conformeze, adică să arunce deşeurile corect, şi să putem decide dacă acest sistem poate fi implementat în tot oraşul", spune Mircea Stejeran (foto), şef serviciu în cadrul Direcţiei Tehnice din Primărie.
Locatari încântaţi
Orădenii care testează sistemul se arată încântaţi. "Eu cred că e un sistem mai bun, care ne face să fim mai responsabil. Fiecare plăteşte pentru cât aruncă, aşa că ar trebui să colecteze separat. Poate că vom ajunge să plătim mai puţin", spune Nicolae Matei (foto), şef de scară într-un bloc din cartierul Prima. În prezent, costul pe persoană este de 19 lei, ceea ce înseamnă că o familie cu 3 membri achită 57 lei lunar.
"Mi se pare o soluţie viabilă, foarte ingenioasă şi sper să se potrivească locatarilor", zice şi Valentin Naghi, vicepreşedinte al asociaţiei. "Cred că este un experiment foarte bun. Cetăţeanul va colecta selectiv, aşa cum e normal, şi va plăti pentru cât produce", spune Raul Tolea, un alt locatar din cartier.
Reprezentantul Cargo Track afirmă că până acum oamenii nu au avut obiecţii, ci doar nelămuriri. "Trebuie să înţelegem şi că este un proiect pilot, unic în Europa. Nu venim cu o soluţie dezvoltată 50 de ani undeva", mai spune Perţicaş. Tocmai ca să adune sugestii din partea orădenilor, Cargo Track a lipit pe ţarcurile de gunoi şi coduri QR care, odată scanate, deschid un formular de feedback. Cel mai relevant feedback se va vedea, însă, în tomberoane...