Ajută-te singur şi vei fi ajutat! Confruntat cu scăderea veniturilor din sponsorizări a centrului Theranova din Oradea, directorul Jaco du Plessis a căutat noi forme de finanţare a activităţii, pentru a putea ajuta în continuare cu proteze oamenii ale căror membre au fost amputate.
"Veniturile noastre pentru a ajuta oamenii scad. România a intrat în Europa, se dezvoltă, aşa că ajutorul internaţional se orientează spre alte locuri, şi e normal să fie aşa. Nevoiţi să găsim alte resurse, ne-am orientat către producţia de dispozitive medicale, pentru că la asta ne pricepem", spune Jaco. Aşa a ajuns că pună pe picioare în Parcul Industrial din Şoseaua Borşului o investiţie de 11,5 milioane lei, pentru o fabrică de dispozitive medicale unică în Europa...
Jaco din Oradea
Sud-african de origine, Jaco du Plessis s-a stabilit la Oradea în 1997. Specialist în protezare şi ortezare, a făcut într-un garaj primele proteze pentru pacienţi cu membre amputate. În 2002 a pus bazele Centrului Theranova din parcul Liniştii, după care în 2007 l-a deschis pe al doilea, în Cluj, iar în 2013 pe al treilea, la Bucureşti.
Căsătorit cu o româncă şi tată a doi copii acum mari, Jaco a primit cetăţenia română în 2012, la a doua încercare, după examene solicitante de limbă, istorie şi geografie. "Obţinerea cetăţeniei este o piatră de hotar pentru mine şi familia mea. Acum, atenţia mea poate fi pe deplin concentrată pe chemarea de a ajuta oamenii", declara atunci proaspătul român.
Astăzi, centrul de protezare şi ortezare Theranova este unul dintre cele mai cunoscute din ţară. Fundaţia care îl gestionează din donaţii şi vânzări de proteze a ajutat peste 10.000 de pacienţi din România, Ungaria şi Polonia să obţină dispozitive care să le permită o viaţă normală. Iar săptămâna trecută a intrat într-o nouă etapă de dezvoltare...
"Îşi pot relua viaţa"
Fundaţia Theranova a pornit, joia trecută, producţia în propria fabrică de dispozitive medicale din Parcul Industrial I. Ideea a pornit de la o necesitate. "Theranova fiind specializată în dispozitive medicale, ne-am lovit de problema sacilor pentru stomie", povesteşte Jaco.
Sacii de stomie sunt necesari pacienţilor, tot mai mulţi, care au suferit intervenţii chirurgicale la nivelul sistemului digestiv. "În ultimii 20 de ani numărul cazurilor de cancer la colon s-a triplat. În Occident rata de creştere este de 8-9% pe an, iar în România se fac peste 10.000 de intervenţii chirurgicale în care intestinele se scot la nivelul abdomenului pentru ca materiile fecale să poată fi evacuate într-un sac colector", explică bărbatul.
Acest dispozitiv medical le dă celor în suferinţă şansa la o nouă viaţă. "Pacienţii îşi pot relua activităţile obişnuite, pot lucra şi să facă sport, pentru că nu mai sunt legaţi de toaletă", zice Jaco.
Ani de zile, Centrul Theranova, la fel ca toate firmele de profil din România, a importat saci de stomie. "Un astfel de sac costă cam 1 euro, ceea ce pentru România înseamnă importuri de 6-8 milioane euro pe an", explică directorul Theranova.
Au redus cofinanţarea!
Ideea de a produce saci pentru stomie la Oradea a apărut în 2010, a fost prinsă într-un plan de afaceri în 2014 şi a devenit în 2018 proiect cu finanţare europeană, premiat cu locul I pentru inovare la nivelul ADR Nord-Vest.
Proiectul, în valoare de 11,5 milioane lei, este cofinanţat în proporţie de 39% din fonduri europene, iar diferenţa e asigurată de beneficiar din fonduri proprii şi dintr-un credit bancar.
"La depunerea proiectului, cofinanţarea beneficiarului era de 30% şi cea a bugetului european de 70%, dar pentru că suma maximă acordată a fost limitată arbitrar la 1 milion de euro, ne-am trezit că trebuie să contribuim cu peste 60%", explică expertul în proiecte europene Emilian Sala (foto).
Potrivit acestuia, schimbarea regulii în timpul jocului va prelungi perioada de aşteptare până când fabrica va putea plăti dividende pentru a finanţa Fundaţia. "Finanţatorul şi-a dat seama de greşeală, a ridicat plafonul la 2,5 milioane euro în anul următor, dar pentru noi era deja târziu. Aveam deja proiectul semnat", povesteşte Sala.
Un utilaj, doi oameni
Joia trecută, fabrica a pornit producţia de mostre. "Începând de săptămâna acesta vom merge la târguri de profil şi avem nevoie de mostre. Sperăm să începem producţia undeva în iulie - august", spune Jaco.
Sacii de stomie Theranova vor fi produşi cu o ajutorul unei linii automatizate unice în Europa, în valoare de 7,4 milioane lei. Utilajul necesită doar doi operatori şi poate produce între 20 şi 24 de saci pe minut, ceea ce într-un an înseamnă cam 2,5 milioane. Jumătate din necesarul la nivel naţional!
Linia de producţie, lungă de 18 metri, este cea mai complexă din lume. "Tot ce trebuie să facem este să nu încurcăm maşina din lucru", glumeşte directorul de producţie Paul Luncan (foto).
Pentru început, fabrica va produce saci de unică folosinţă şi saci cu golire. "Este un produs complex, care necesită atenţie. În timp ce concurenţa face saci cu 7 straturi, produsele noastre au 13 straturi, fiecare cu rolul său", explică Paul.
În funcţie de cerere, fabrica poate produce saci pentru stomie de diferite tipuri şi dimensiuni. "Utilajul este foarte versatil. În cel mult două ore putem schimba producţia pentru orice tip de saci pentru stomie", zice şeful de producţie.
Fabricat în România
Pentru anul acesta, Jaco şi-a propus ca fabrica să atingă 65% din capacitatea de producţie, iar anul viitor să o ridice la 85%. Produsele sunt certificate ISO în România şi SUA, pentru a putea fi vândute pe cât mai multe pieţe. "Nu suntem o companie low-cost. Produsele noastre sunt competitive ca preţ şi calitate pe piaţa externă. În România încă se practică politica produsului cu preţ mic şi calitate slabă", spune managerul de proiect Ionuţ Todoran.
De altfel, aceasta este şi principala provocare cu care se confruntă Theranova. "Există încă mentalitatea greşită că un lucru fabricat în România nu poate fi bun. Din cauza asta avem tot felul de importuri, deşi multe firme româneşti au produse de calitate. Trebuie să creştem încrederea consumatorului în serviciile şi produsele din România. Numai aşa ne putem proteja societatea şi locurile de muncă", spune sud-africanul cu suflet de român.
Pentru a-şi putea ajuta semenii, defavorizaţi ai sorţii, românii trebuie să îşi depăşească complexele, handicap la fel de grav ca lipsa unui membru sau organ. Pentru că aici nu există dispozitive ajutătoare...
RECÂŞTIGAREA NORMALITĂŢII
Made in Romania
Aparent simpli, sacii pentru stomie (foto) sunt dispozitive medicale complexe. "Proiectaţi să colecteze conţinutul intestinal care nu se elimină natural, aceştia sunt compuşi dintr-o flanşă care asigură fixarea pe corp la nivelul stomei şi sacul colector", explică directorul de producţie Paul Luncan.
Concepută dintr-un material special, care face priză cu pielea fără să aibă nevoie de adeziv pentru a nu o irita, flanşa este înconjurată de "aripi" care ajută fixarea şi este marcată cu cercuri concentrice pentru ca orificiul să poată fi decupat în funcţie de dimensiunile stomei prin care se evacuează conţinutul intestinului.
La rândul său, sacul colector este format din 13 straturi diferite care asigură durabilitatea în folosire, impermeabilitatea la duş şi discreţia, pentru a nu foşni la mişcare.
În plus, sacul de stomie are un filtru de carbon care permite evacuarea gazelor, dar nu şi a mirosului. În funcţie de destinaţie, există saci pentru stomie de unică folosinţă sau cu golire, precum şi saci de dimensiuni mai mari, pentru persoanele imobilizate la pat, sau mai mici, pentru cele active.