- În doi ani de la deschidere, Oradea STEAM Park a devenit un centru de cercetare în care companiile locale creează produse de nivel mondial
- Finanțat pe jumătate din fonduri europene nerambursabile și dotat cu echipamente pe care puține firme și le-ar permite, Parcul Științific și Tehnologic Oradea funcționează ca un ecosistem care demonstrează că inovarea în domenii diverse, de la IT la Medicină, este posibilă și în afara marilor corporații
Într-un loc care nu demult era margine de oraș, aproape de Universitate și de Campusul pentru învățământul dual, grație accesării unor fonduri europene, inginerii unor companii locale folosesc azi calculatoare de mare putere și echipamente de laborator de ultimă generație pentru a proiecta și realiza produse noi cu plusvaloare adăugată mare.
Oradea STEAM Park - Parcul Științific și Tehnologic al orașului - nu este nici o simplă clădire de birouri, nici incubator de afaceri, nici laborator universitar. Conceput ca un ecosistem în care inginerii și tinerii care vor să ajungă ingineri îi folosesc infrastructura, centrul încearcă să reducă una dintre cele mai mari probleme ale cercetării românești: diferența dintre teorie și produsul care ajunge pe piață.
Din cercetător, director
La 30 de ani, Răzvan Pătcaș vorbește despre acest proiect cu entuziasmul, dar și experiența cuiva care a activat într-unul dintre cele mai performante centre de inginerie din România înainte de a conduce, ca director, Oradea STEAM Park (Science, Technology, Engeneering, Arts and Mathematics).
Absolvent de Robotică la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, a lucrat zece ani la Centrul de Inginerie Bosch din Cluj, în dezvoltarea sistemelor de conducere automată pentru autovehicule, de la testarea produselor hardware la managementul unor proiecte software complexe. Experiența din mediul privat îl face să privească Parcul Științific și Tehnologic Oradea ca pe o infrastructură pe care și-ar fi dorit s-o găsească în orașul studenției și al primului job. „Și Bosch avea la Cluj un mini-parc științific, doar că servea strict obiectivele companiei. Dacă administrația clujeană ar fi făcut un parc științific ca instituție publică deschisă, l-aș fi ales pe acela”, spune directorul.
Motivul opțiunii pentru Oradea e tocmai caracterul public al Parcului. „La noi poate veni oricine e interesat de cercetare și inovare, să acceseze infrastructura noastră și să intre într-un ecosistem de tehnologie, unde vede alte inițiative, alte idei, alți oameni - o interacțiune care generează multiplicarea inovației”, spune Răzvan.
Dotări de top
Proiect de 32,97 milioane lei al Consiliului Județean Bihor realizat cu cofinanțare de 48,18% din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Regional, PST Oradea e autorizat în 5 domenii de specializare inteligentă: bioeconomie, tehnologia informației și comunicațiilor, energie, mediu și schimbări climatice, sănătate, nanotehnologii și materiale avansate.
Clădirea de aproape 5.000 metri pătrați are săli de conferințe și laboratoare dotate cu echipamente pe care puține companii și le-ar putea permite din resurse proprii: o imprimantă 3D industrială, capabilă să realizeze prototipuri din materiale plastice prin sinterizare cu laser și un centru de prelucrări cu comandă numerică în 5 axe, echipamente utilizabile în industria aerospațială, automotive, medicină și design industrial, scanere tridimensionale cu ajutorul cărora se face reverse engineering, brațe de măsurare care lucrează cu precizie de un micron, mașini de măsurat în coordonate, camere climatice, prese pentru încercări mecanice, precum și un server dedicat aplicațiilor de inteligență artificială, cu un computer puternic care servește atât la antrenarea rețelelor de inteligență artificială, cât și la inferența lor, folosit de companiile IT din Oradea pentru că, fiind securizat cibernetic și funcționând în sistem intranet, rezultatele cercetărilor lor nu pot „scăpa” pe internet ca apoi să fie „furate”.
LA DISPOZIȚIE. Un scanner 3D pentru reverse engineering, cu care se poate „radiografia” orice produs pentru a obține un model care apoi poate fi reprodus cu ajutorul unei imprimante 3D și unei mașini CNC, ori o presă mecanică pentru determinarea rezistenței noilor produse sunt echipamentele cele mai frecvent folosite din dotarea Oradea STEAM Park
Puse la treabă
Valoarea Oradea STEAM Park nu stă, însă, în echipamente, ci în măsura în care sunt folosite. „Dacă nu ai cine să le găsească valoare în activitatea de zi cu zi nu înseamnă prea mult. Menirea Parcului este să genereze în timp o economie avansată, așa încât orașul să aibă nu doar fabrici, ci și companii cu plusvaloare adăugată mare, care să producă inovare în varii domenii”, explică directorul. „Orașele și economiile reziliente au această economie avansată, cu o bază industrială sănătoasă, dar și un sector de inovație care creează tehnologii și produse noi validate comercial. Asta vrem să facem aici, cu partenerii noștri”, adaugă el.
Primul dintre aceștia a fost subsidiara locală a companiei germane EBM Papst, care avea în Parcul Industrial I din Șoseaua Borșului o fabrică de produse electronice. „După ce au activat la noi, au decis să-și deschidă în noua locație din Parcul Industrial II propriul centru de cercetare-dezvoltare, de altfel singurul din afara Germaniei. Sunt convins că experiența acumulată în Parc a contribuit la decizie”, spune Răzvan Pătcaș.
Un alt parteneriat de succes, despre care BIHOREANUL a și scris pe larg, este cel cu Zala Medical, care proiectează și produce implanturi medicale personalizate pentru pacienți cu malformații congenitale, afecțiuni oncologice și traumatisme severe. Procesul este sofisticat, începând cu informații imagistice trimise inginerilor de medici de diferite specialități, continuă cu proiectarea digitală și realizarea prototipurilor, iar apoi sunt produse implanturile folosindu-se atât imprimanta 3D din dotarea PST, cât și o alta, achiziționată de companie și pusă și la dispoziția altora. „Asta a fost o condiție, să o ofere și pentru alte companii”, spune Pătcaș.
Mihai Șelariu (foto), managerul Zala Medical, consideră că adevărata miză a Oradea STEAM Park are o bătaie mult mai lungă decât utilizarea în comun a unor echipamente de către companii. „Parcul nu poate opri ca mințile strălucite din Oradea să nu plece în alte centre universitare mari din România sau din străinătate, dar a pregătit o infrastructură ca mințile acestea să se și întoarcă”, spune el.
IT de milioane
Tot de succes e parteneriatul cu IT Efectiv Duo, firmă specializată în mai multe subdomenii, de la soluții software de ultimă generație la comunicații, care folosește serverul AI securizat al Parcului. „În principal, ajutăm clienții să-și scaleze și să-și automatizeze procesele, și cu AI, și fără, prin platforme și aplicații dedicate”, spune fondatorul Iosif Cheșca (foto), dând ca exemplu o platformă creată pentru o companie locală de logistică, HelpShip, ajunsă acum la o cifră de afaceri de aproape 20 milioane euro, căreia i-au fost automatizate o mare parte dintre procese, așa încât procesează lunar peste 1 milion de colete.
În prezent, Efectiv Duo lucrează la proiectul Ezra, pentru realizarea unui agent AI al Aeroportului Oradea, pornind de la o idee câștigătoare la ediția din acest an a Hackathonului, organizat chiar la aeroport de Make IT in Oradea, având ca teme siguranța, eficiența și experiența pasagerilor.
„Când un pasager ajunge în aeroport, scanează un cod QR care pornește o pagină în care poți intra ca să discuți cu agentul AI pe WhatsApp ca și cum ai vorbi cu o persoană de la Infopoint, dar cu mai multe beneficii: te ajută cu informații de orientare și de asistență, degrevând personalul aeroportului, dar colectează și feedback despre experiența avută, oferind aeroportului rapoarte mult mai țintite, cu respectarea, bineînțeles, a legislației privind datele personale”, descrie Cheșca proiectul. Mai mult, deci, decât un Infopoint mobil - un ghid.
Investiție în viitor
PST Oradea este orientat nu doar spre companii, ci și spre liceenii cu potențial dornici să devină ingineri de vârf. „Oradea, ca multe orașe de la noi, se confruntă cu fenomenul de brain drain, migrarea creierelor, iar colaborarea cu tinerii poate fi utilă din două motive. Infrastructura noastră îi ajută să-și testeze idei, dar și să vadă companii care fac aici inginerie avansată. Chiar dacă ei decid să facă o facultate altundeva, să știe că, dacă vor să se întoarcă, pot continua și aici să profeseze la nivel înalt”, spune Pătcaș.
Chiar zilele acestea, David Cherecheș (foto), elev la mate-info la Colegiul Național Mihai Eminescu, lucrează în Oradea STEAM Park la proiectarea unui racheto-model care să lanseze un „satelit” în miniatură pentru a colecta informații detaliate și precise despre poluare - inclusiv despre particulele de PM 2.5 (rezultate din gazele de eșapament, arderea lemnului, cărbunelui sau altor combustibili, centrale electrice și activități industriale, incendii de vegetație) și bioaerosoli (bacterii, virusuri, spori de mucegai și ciuperci, polen, fragmente de plante sau insecte, toxine sau alergeni). „Ideea mi-a venit când făceam niște cercetări despre efectele urbanizării, dar am descoperit că sunt foarte puține date precise, așa că m-am hotărât să le adun eu, printr-un proiect propriu”, spune adolescentul.
„David are un potențial foarte mare, de altfel vrea să studieze aerospace la Universitatea Tehnică din Delft, în Olanda. L-am remarcat la Robotics Championship, m-a convins că proiectul său este fezabil și în vara asta va lansa «satelitul»”, spune directorul Oradea STEAM Park.
Tot pentru a impulsiona tinerii și a-i integra în ecosistemul inovator, Parcul organizează regulat întâlniri cu liceenii și evenimente precum Network and Innovation Nights ori Oradea STEAM Conferences, în parteneriate cu Transilvania IT Cluster, cu Universitatea și cu mediul de afaceri. Pentru că reușita, e clar, ține de toți cei care pot aduce progresul...
LEGEA NU ȚINE PASUL
Prea puține parcuri științifice
Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă Parcul Științific și Tehnologic este legislația depășită: în timp ce tehnologiile se dezvoltă extrem de rapid, OG 14/2002, care reglementează funcționarea parcurilor științifice și tehnologice, nu mai corespunde realităților.
„Avem puține parcuri științifice în România, puține sunt și autorizate, puține au succes și chiar fac ceva concret, și ne întrebăm de ce. Răspunsul e destul de simplu: pentru că cineva trebuie să plătească factura pentru toate facilitățile și utilizarea lor, ceea ce nu prea vrea nimeni”, explică directorul Oradea STEAM Park, a cărui activitate este finanțată anual cu circa 500.000 lei.
Potrivit lui Răzvan Pătcaș, parcurile științifice ar putea produce bani dacă ar putea, ca în alte state, să înființeze propriile firme de proiect, să facă joint-ventures cu alte firme și start-upuri în diverse participațiuni, să înregistreze și să comercializeze patente.
„Conform legislației, singurul nostru cod CAEN este „administrare imobile cu taxă”, ca și cum am fi o agenție imobiliară, când de fapt rostul nostru este să facilităm cercetarea și transferul tehnologic”, spune directorul Parcului.
Pentru a schimba legislația, Răzvan Pătcaș a și pregătit un proiect, iar un deputat de Bihor, Călin Gal, fost vicepreședinte al CJ Bihor în perioada în care a fost pornit Parcul, și-a asumat să-l promoveze în Parlament.
Co-finanțat de Uniunea Europeană. Opiniile exprimate în acest material aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă neapărat poziția Uniunii Europene sau a Comisiei Europene. Nici Uniunea Europeană, nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru conținutul prezentat.
#cohero4eu #cohesionpolicy #politicadecoeziune
