Cine n-are bătrâni să-şi cumpere, spune un proverb românesc. În vremuri de criză, însă, zicala se cere actualizată: cine are tineri să-i pună la treabă!

"Cenaclul" studenţilor economişti din Universitatea Oradea (SECOR) dezbate cele mai acute probleme ale oraşului, de la aglomeraţia din trafic până la dificultatea de a obţine o locuinţă sau discriminările de pe piaţa forţei de muncă. Deocamdată, ideile rămân pe hârtie...

06 Adrian Florea.jpgCu mintea "odihnită"

Sunt tineri, isteţi şi obraznic de pragmatici. "Dezbaterile sunt spumoase, iar studenţii vin cu poziţii ancorate în practică. Văd esenţialul mai uşor pentru că au mintea odihnită", glumeşte conferenţiarul universitar Adrian Florea (foto), coordonatorul cercului ştiinţific.

Organizaţia nu e o glumă. Înfiinţată în urmă cu 5 ani, funcţionează oficial din 2008. Înscrierea se face pe bază de scrisoare de motivaţie, iar selecţia este destul de dură, pentru a păstra un nivel al discuţiilor cât mai apropiat de performanţă.

Astăzi, SECOR are 50 de membri, studenţi la diferite facultăţi orădene, care se adună periodic pentru a discuta teme stabilite de comun acord. "Întâi s-a vorbit de criza economică şi globalizare, dar treptat subiectele au devenit tot mai aplicate spre teme de interes local, care ne "ard" mai tare", spune Florea. Membrii cercului ştiinţific s-au obişnuit să înveţe de la profesionişti. La dezbaterile economice a fost invitat profesorul Aurel Negucioiu, considerat "patriarhul economiei politice", la discuţiile despre economia religiilor - Felix Kopellman, preşedintele Comunităţii Evreilor, iar la cele pe tema implicării societăţilor secrete în criza economică mondială - masonul Dacian Palladi.

06 Felicia Brisan.jpgEvadarea din trafic

Tinerii SECOR au dezbătut subiecte variate, de la scumpirea creditelor până la discriminările de pe piaţa muncii şi şansele de a obţine o locuinţă în Oradea. Şi nu s-au oprit la vorbe. În urmă cu doi ani, 10 membri au făcut un studiu al traficului pentru a vedea cum pot scăpa de ambuteiajele sufocante. Împărţiţi în echipe de lucru, studenţii au numărat maşinile care trec la diferite ore din zi pe străzile aglomerate precum bulevardele Dacia şi Magheru, strada Roman Ciorogariu sau Podul Dacia.
Rezultatul e clar.

"Traficul se aglomerează pe direcţia dinspre cartiere spre centru dimineaţa, când părinţii îşi duc copiii la şcoli, iar în sens invers la orele prânzului, când îi duc spre case", povesteşte Felicia Brişan (foto), preşedinta SECOR. Soluţia? "Ar trebui decalate orele de începere a cursurilor. Părinţii şi-ar putea duce copiii la grădiniţă pe ora 8 ca să poată ajunge apoi la muncă, iar şcolile, liceele şi facultăţile ar putea începe cursurile la un interval de câte o oră".

Soluţie de milioane

Planul nu a fost, însă, niciodată aplicat. Întâi din inerţie. "Profesorii ne-au spus că nu vor să vină la facultate pe 10. Au şi ei copii de crescut, iar schimbarea le-ar da programul peste cap", zice un student. Apoi, din prudenţă. "Gheorghe Carp, pe atunci viceprimar, ne-a spus că e o problemă prea importantă, iar studiul trebuie făcut de profesionişti care să-şi asume şi să răspundă de rezultate", povesteşte tânărul.

Ideea nu a fost, totuşi, îngropată cu totul. Carp a recomandat şcolilor decalarea orelor de începere a cursurilor, iar municipalitatea a conceput un proiect pe fonduri europene pentru înfiinţarea unui centru de monitorizare şi coordonare a traficului. "Centrul vizează îndeosebi corelarea semafoarelor şi îmbunătăţirea infrastructurii, iar organizarea fluxului de trafic al populaţiei la orele de vârf va fi şi ea luată în calcul", spune directorul Marcel Boloş.

Atâta doar că proiectul presupune o investiţie de 1,3 milioane euro, în vreme ce studenţii l-au făcut pe gratis. Doar nu învaţă degeaba la Economie să fie eficienţi...


CEI BUNI
Recunoscuţi de Londra

Total necunoscut în Oradea, SECOR a primit o recunoaştere internaţională din partea London School of Economics, universitate de top. "Le-am scris cine suntem, ce facem şi, în mod surprinzător, ne-au invitat să-i vizităm şi să facem schimb de experienţă", povesteşte Felicia Brişan. În vara anului trecut, studenţii orădeni au fost primii din Europa de Est care au vizitat universitatea britanică la care au studiat nu mai puţin de 10 laureaţi ai premiului Nobel pentru Economie.