Uitaţi-vă peste umăr: unul din cei patru semeni din apropiere riscă să fie răpus de cancer. Iar numărătoarea nu vă exclude!

Registrul naţional de cancer arată că în Bihor au murit în ultimul deceniu 22.000 de oameni care sufereau de această boală, că 18.000 sunt încă sub tratament, iar anual apar cam 2.500 de cazuri noi de îmbolnăviri.

Cum durata de supravieţuire a unui pacient descoperit în fază incipientă este de numai 5 ani, deci vorbim de o luptă contra-timp, municipalitatea vrea să demareze de urgenţă construcţia la Oradea a unui Centru regional de oncologie. Pentru ca miracolele la care speră pacienţii să se şi întâmple...

Condamnaţi la moarte

Statisticile sunt cutremurătoare. Bihorul se află în topul judeţelor cu cel mai mare număr de bolnavi de cancer, iar trendul este crescător. Dacă în anul 2000 numărul pacienţilor nou luaţi în evidenţă era undeva sub 1.000 de persoane, 5 ani mai târziu acesta a crescut la 1.950, iar în 2010 a ajuns la 2.500 de bolnavi. Doar judeţul Cluj şi Capitala înregistrează mai mulţi pacienţi pe an, asta datorită populaţiei mai numeroase dar şi faptului că bihorenii încearcă să se trateze acolo.

"În Bihor, afecţiunile oncologice sunt principala cauză de morbiditate şi de mortalitate după cele cardiace. Statisticile arată că incidenţa de cancer este de 1 la 4 persoane", declară medicul Simona Mihuţiu, şeful Secţiei de Oncologie a Spitalului Clinic Judeţean.

Predispoziţia la cancer dată de dieta specifică zonei, bazată pe carne de porc şi grăsimi, de obiceiurile nesănătoase precum fumatul şi consumul de spirtoase, de poluare, sedentarism şi multe altele fac ca bihorenii să fie în fruntea listei condamnaţilor la moarte. Aparatura din anii ‘50 şi numărul redus de specialişti îi determină pe bolnavii cu bani să caute ajutor la Cluj, Debreţin sau Bucureşti, iar pe cei săraci la Bunul Dumnezeu...

Primărie, caut ajutor

07 Gheorghe Carp_1.jpgPentru a venit în sprijinul bolnavilor, Consiliul Local a aprobat săptămâna trecută înfiinţarea la Oradea a unui Centru regional de oncologie. Hotărârea a fost luată în pregătirea licitaţiei pentru atragerea unui investitor privat dispus să construiască în curtea Spitalului Municipal Gavril Curteanu o clinică de specialitate. "Fiind un centru regional, am fi mai atractivi pentru investitor. Acesta ar putea să deconteze la CAS nu doar tratamentul bihorenilor, dar şi al altor pacienţi veniţi din judeţele vecine, Satu Mare, Arad sau Sălaj", explică viceprimarul Gheorghe Carp (foto).

Licitaţia pentru alegerea unui partener va fi anunţată în cursul acestei săptămâni, iar până pe 15 septembrie Primăria vrea să aibă deja contractul semnat cu câştigătorul. Municipalitatea va intra în asociere cu terenul de 5.000 metri pătraţi din curtea spitalului, iar asociatul va trebui să investească peste 10 milioane euro în clădire şi dotări.

Primăria a primit deja o ofertă din partea firmei Medicana Group, care construieşte o clinică similară la Braşov şi care ar dori să se extindă. Oradea este atractivă tocmai datorită numărului mare de bolnavi. Dotările de care dispune grupul ar revoluţiona tratamentul aplicat pacienţilor. "Firma ar aduce la Oradea două acceleratoare de particule care distrug tumoarea localizat şi nu afectează tot organismul, aşa cum se întâmplă acum în cobaltoterapie. Totodată, partenerul privat se va ocupa de specializarea medicilor, ceea ce într-un domeniu atât de sensibil este foarte important", mai spune viceprimarul.

Câştig în ani de viaţă

07 Marcel Bolos_1.jpgIniţiatorul proiectului, Marcel Boloş (foto), şeful Direcţiei Management Proiecte din Primărie, spune că noua clinică va trebui să fie gata cel târziu peste un an. "Conform convenţiilor europene, din 2012 se va renunţa la tratamentul cu cobaltoterapie. E o formă de tratament învechită şi nocivă, căci concomitent cu tumoarea este distrus şi organismul pacientului, căruia îi cade părul, îi sunt afectate organele interne sănătoase, iar unii bolnavi rămân paralizaţi", explică Boloş.

07 accelerator.jpgMunicipalitatea va pretinde partenerului privat să lucreze cu acceleratoare de particule (foto), aparate care localizează tumoarea şi o necrozează cu ajutorul unui flux de lumină. "Intervenţia atacă doar zona afectată de celule cancerigene, fapt pentru care nu apar efecte secundare. Odată cu durata, creşte şi calitatea vieţii pacientului", spune directorul.

În plus, noua tehnologie prelungeşte de la 5 la peste 10 ani perioada în care boala poate recidiva, iar în cazul metastazei (faza terminală a bolii) îi oferă pacientului cam 2 ani de viaţă în plus. "Dacă speranţa de viaţă a unui bolnav creşte de la 3 la 10 ani e foarte bine. În 10 ani se pot întâmpla multe, pot apărea medicamente şi metode noi de tratament", speră Boloş.

În concepţia municipalităţii, Centrul regional de oncologie va trebui să cuprindă secţii de chirurgie oncologică, chimioterapie, radioterapie şi diagnosticare. Primăria va scuti investitorul de o cheltuială prin integrarea în cadrul Spitalului Municipal a unor funcţiuni cum ar fi laboratorul de analize, spălătoria, cantina şi altele. Asta, pentru ca toate resursele financiare şi de competenţă ale partenerului privat să poată fi orientate pentru salvarea vieţii pacientului...


"Nu avem voie să tragem de timp. Aici nu e vorba de montarea unei conducte sau asfaltarea unei străzi, ci de oameni. Orice zi pierdută poate însemna o viaţă pierdută"

Marcel Boloş


ORAŞUL CONDAMNAT
19.000
de bihoreni, cam cât populaţia Salontei, sunt luaţi în evidenţele Registrului Naţional de Cancer


PARIU CU MEDICINA
Ajută-te singur!

Incidenţa mare a îmbolnăvirilor de cancer ar trebui să pună pe gânduri bihorenii atunci când îşi aleg meniul, băutura sau dacă să fumeze. Iar dacă nu se pot abţine, măcar să fie atenţi la efecte. "Pacienţii ar trebui să ştie că durerea nu e singurul simptom. Orice scurgere anormală, orice sângerare, adenopatie (n.r. - creştere în volum a glandelor sau ganglionilor limfatici), masă tumorală (n.r - umflătură) sau nerv pigmentar (n.r. - aluniţă) care îşi schimbă culoarea sau dimensiunile trebuie anunţată medicului", spune şeful Secţiei Oncologie, dr. Simona Mihuţiu.

Gama largă de afecţiuni oncologice face imposibilă cristalizarea unei reţete anume, dar pentru fiecare tip de cancer se poate pune un diagnostic precoce. Astfel, cancerul de col uterin poate fi descoperit cu ajutorul unui consult ginecologic sau a testului Papanicolau, cel mamar printr-o mamografie, iar persoanele în vârstă de peste 60 de ani sunt îndemnate să îşi facă un screening pentru cancerul de prostată.

Medicul susţine că tratamentele vor fi mult mai eficiente într-un Centru regional de oncologie. "Pentru noi, ca bihoreni, o astfel de clinică ar avea o importanţă fundamentală. Spre exemplu, dacă acum 10 ani un caz de cancer colorectal ajuns la metastază avea o speranţă de viaţă de 6 luni, astăzi, cu ajutorul tratamentelor moderne, a crescut la 2 ani. Şi progrese similare continuă în toate domeniile", spune Mihuţiu.