"Fac ce trebuie, nu ce dă bine": La mijlocul celui de-al treilea mandat, primarul Ilie Bolojan explică ce planuri mai are pentru Oradea şi în carieră

Considerat tot mai mult drept cel mai eficient primar din România, dar contestat la el acasă, primarul Ilie Bolojan a ajuns la jumătatea celui de-al treilea mandat şi, în loc să încetinească, pare a mări viteza cu care vrea să schimbe faţa oraşului. BIHOREANUL l-a provocat să-şi expună şi explice planurile, întrebându-l totodată despre rolul său în PNL şi ce vrea să facă mai departe în politică. Iată, fără multe introduceri, răspunsurile.

- România e într-un paradox: guvernanţii sunt obsedaţi de justiţie, dar cetăţenii au probleme cu infrastructura. În aceste condiţii, ce motivaţie are o primărie să "vâneze" fonduri UE?

- Am mai explicat, există mai multe feluri de a obţine voturi şi de a face administraţie. Poţi dori doar să te realegi, şi poţi dori să schimbi lucrurile. Cei care optează pentru prima variantă fac lucruri care le aduc voturi fără să genereze dezvoltare, de pildă repartizează bani cu dedicaţie la biserici, aşa încât să fie invitaţi la hramuri, pomeniţi, lăudaţi. E un fel de a aduna voturi nesănătos. Cel sănătos e acela care generează dezvoltare, pe care o obţii cu investiţii, iar pentru investiţii fondurile europene sunt absolut necesare. Necazul e că România a ajuns într-o situaţie neplăcută, riscând mari dezangajări de fonduri, câteva sute de milioane de euro anul acesta, fiindcă n-a făcut ce trebuia - acreditarea autorităţilor de management, regulamente, ghiduri de finanţare.

Trenul finanţărilor

- Ce proiecte a pregătit Primăria pentru actualul ciclu financiar? Care sunt direcţiile principale, ce obiective vizaţi?

- O primă direcţie este eficienţa energetică. Consumurile clădirilor publice şi locuinţelor sunt mari, prin urmare orice investiţie, pe lângă faptul că sporeşte confortul, reduce cheltuielile. Deci, o linie importantă de proiecte e în acest domeniu. Concret, asta înseamnă continuarea reabilitării magistralelor de termoficare şi punerea în valoare a resursei geotermale, pentru care avem proiecte de aproximativ 50 milioane euro. Tot pe eficienţă energetică este reabilitarea clădirilor publice. Cele două spitale, Judeţeanul şi Municipalul, au proiecte de reabilitare de 15 milioane de euro, iar pentru trei şcoli avem proiecte de 10 milioane euro.

A doua direcţie este mobilitatea urbană, uşurarea circulaţiei şi încurajarea celei pietonale şi pe biciclete. Pentru asta lucrăm la două pachete de proiecte, primul în centru - Alecsandri, Aurel Lazăr, Libertăţii, Ferdinand, Podul Centenarului, Pasajul Magheru, celălalt pentru centrele de cartier - Ioşia, Rogerius şi Nufărul. Tot aici aş include reabilitarea clădirilor de patrimoniu - urmează Primăria, Liceul Eminescu şi altele.

O altă categorie sunt proiectele de regenerare urbană, pentru înfiinţarea de noi spaţii verzi. Avem pregătite 10 hectare de terenuri degradate, cel mai important amplasament e coridorul verde Ioşia, din strada Barcăului.

Toate acestea, şi le-am amintit doar pe cele mai importante, dar mai sunt şi extinderea liniilor de tramvai, terminalul intermodal, centre de afaceri şi centre sociale, reabilitarea termică a 47 de blocuri şi altele, ajung la 80-100 milioane euro. Ele pot nu doar să schimbe faţa oraşului, ci şi să rezolve probleme acumulate în timp. Este mult de lucru, dar dacă nu facem eforturi trenul finanţărilor va trece fără noi.

- Ce proiecte vechi au rămas problematice? Dealul Ciuperca ar fi cel mai cunoscut. Când va fi gata, cu ce costuri suplimentare, cine le va suporta?

- Din cele 50 de proiecte derulate, două nu au ieşit bine: la Pasajul Vulturul Negru soluţia iniţială cu mozaicul a trebuit schimbată, dar până la urmă lucrarea s-a închis, şi dealul Ciuperca. Urmează să aprobăm luna aceasta indicatorii tehnico-economici, să reparăm lucrurile, după care vom căuta să recuperăm banii necesari refacerii. Nu avansez sume, pentru că nu le am. Dar trebuie să discutăm deschis: nu tot ce faci iese perfect. Întotdeauna există riscuri şi noi ni le-am asumat, să ai întârzieri, să nu-ţi iasă toate bine... Aveam posibilitatea de a face ceva şi a mai greşi, sau de a nu face mare lucru din teama de a nu greşi. Trebuie să faci proiecte pentru că timpul nu are răbdare cu noi, iar un om care are încrederea comunităţii e obligat să facă maximumul posibil. Asta e miza mea.

Povestea cu betoanele

- În ce stadiu e reabilitarea magistralelor de termoficare? Unii critică şi acum decizia păstrării unui  sistem centralizat în locul centralelor pe gaz individuale.

- Se vorbeşte mult în necunoştinţă. Pe de o parte se punea problema capacităţii de a finanţa trecerea de la un sistem la altul, şi ar fi necesare sute de milioane de euro, bani care nu există. Pe de altă parte, sub aspectul eficienţei energetice, aceasta e net superioară la un sistem centralizat. În fine, a treia chestiune este poluarea: 64.000 de centrale de apartament poluează mai mult decât o centrală mare care deserveşte 64.000 de locuinţe.

- Aveţi probleme de imagine din cauza unor subiecte punctuale: defrişările din Parcul Bălcescu, întârzierea lucrărilor la parcarea Independenţei, exproprierile din Plevnei…

- Când vrei să faci ceva, nu faci ce dă bine. Faci ce trebuie. Sigur, aş fi ipocrit să spun că nu mă interesează deloc ce se spune despre mine, dar mai bine să fiu criticat fiindcă facem şi greşeli decât că nu facem nimic.

- Când va trece Oradea din "epoca betonului" în cea a spaţiilor verzi?

- Povestea cu betoanele e un şablon rostogolit pe modelul "primarul pedeapsă", dar timpul va demonstra că Oradea se dezvoltă echilibrat. Înainte de mine, zona Olosig arăta dezastruos şi nimeni nu vedea o problemă. În Seleuş, fostul cimitir era o mizerie, acum e parc. O mulţime de alte parcuri nu existau. Tot în Nufărul, în zona Lizst Ferenc, am făcut un parc de 1,5 hectare. Pe strada Octavian Goga, în fostul poligon auto, erau numai betoane, acum e parc. În Oncea nu exista niciun parc. Pe Sovata era o mare de garaje, acum e verde. În concluzie, eu nu caut să formez percepţii, ci să fac ce trebuie.

"Dă bine să înjuri"

- Recent aţi afirmat că Oradea a pierdut doi potenţiali investitori din cauza politicii Guvernului? Care sunt şi de ce n-au venit?

- Nu pot da nume de firme, nu se face asta, dar erau din industria automotive. După ce au verificat situaţia naţională şi n-au găsit uşa deschisă la Guvernul României, i-a primit Guvernul Ungariei imediat. Concluzia e că trebuie să oferim facilităţi concrete, nu discursuri.

- Mai vin investitori, în condiţiile în care fiscalitatea noastră a încetat să mai fie atractivă, la fel şi costul forţei de muncă? Plus aversiunea faţă de străini...

- Pentru zona populistă dă bine să înjuri străinii, antreprenorii, pentru că nu dau salarii cât ar dori angajaţii. Dar acesta e un mod de a fugi de răspundere, de a pretinde că tot ce-i bine ni se datorează nouă şi tot ce-i rău altora. În conjunctura de acum, un rol important în decizia de a investi este forţa de muncă, iar Guvernul a greşit grav cu măririle de salarii în sistemul bugetar, nu pentru că a făcut măriri, ci că le-a făcut necontrolat, fără creşteri de productivitate, fără reducere de birocraţie, fără stimulare de investiţii, ci stopând investiţii. În plus, a creat o presiune pe sistemul privat. În trecut mai veneau oameni să-i îndrum către un job în firme, acum vor numai la stat.

- Sunteţi preşedintele executiv al Asociaţiei Municipiilor din România. Cum vă explicaţi că în Oradea PSD vă critică, dar în ţară sunt primari pesedişti care vă copiază?

- Diferenţa dintre Oradea şi alte oraşe e că noi am avut curajul să facem lucruri într-o primă fază nepopulare, dar care aduc dezvoltare, în timp ce alte primării n-au îndrăznit. De exemplu, noi, când am constatat că centrul era degradat, am introdus taxa de paragină, iar Prefectura a atacat-o. Am oferit apoi gratuit proiecte tehnice, apoi şi credite fără dobândă, apoi şi scutiri de impozit, dar proprietarii tot n-au reacţionat. La un moment dat, l-am convins pe Eugen Teodorovici, ministru de Finanţe în Guvernul Ponta, să susţină supraimpozitarea. Mi-a spus: "Eu sunt de acord s-o includ în Codul Fiscal, dar n-o susţin public. Vino dumneata de la PNL şi susţine-o. Am fost în Parlament, am luat pumni în cap, dar până la urmă s-a adoptat. Apoi am fost primul oraş care a aplicat-o, iar de atunci în fiecare an s-a dublat volumul reabilitărilor de faţade. La fel a fost şi cu parcările, multe primării nu au avut curaj să perceapă taxe, în timp ce noi le-am aplicat, pentru că aşa e peste tot în lume, nicăieri nu este fără taxe. Din păcate, la noi mulţi primari gândesc că dacă punem taxe lumea nu ne mai votează.

Dar să ştiţi că şi noi am copiat de la alţii, de exemplu sistemul de parcări din Germania şi din Elveţia, iar în ţară am trimis colegi, de pildă la Braşov, unde toate cablurile şi firele sunt îngropate, ca să înveţe de acolo, la Cluj, să înţeleagă cum e cu bugetarea participativă...

Fake news

- Ce va face PNL Bihor în Consiliul Judeţean? Sunteţi percepuţi ca nişte frustraţi care nu merg la muncă.

- Aici e ca în povestea cu "epoca betoanelor", o chestie aruncată de agenţii fake-news. La CJ, cum din păcate nu sunt multe proiecte, există interesul de a se genera nişte scandaluri care să acopere acest lucru. Dar noi de fapt ce am cerut? O chestiune de bun simţ, ca banii pentru primării să fie împărţiţi proporţional la toţi, pentru că aşa demonstrezi respect pentru toţi şi permiţi primarilor să facă proiecte, ştiind pe ce sume pot conta. Cei de la conducerea CJ n-au fost de acord, deşi noi le-am votat proiectele, nu le-am blocat niciunul. Dacă oferta noastră va fi acceptată, pentru că încă nu e târziu, le-am spus deschis că le validăm al 18-lea consilier şi materialele pentru care au nevoie de două treimi. N-am primit răspuns.

- În ţară PNL pare că nu poate impune teme, iar în unele chestiuni liderii, inclusiv dvs, sunt în dezacord. Cetăţenii văd un partid indisciplinat, uneori "pe blat" cu PSD...

- Teoria cu blatul nu stă în picioare, e un şablon care provine dintr-o aversiune generală faţă de lumea politică. Realitatea e că de 5-6 ani nu mai intră în politică un om normal, pentru că politica a fost demonizată. Sigur, politicul are vina sa. Dar de la preşedintele Băsescu până la media s-a făcut tot ce-a fost posibil pentru a huli lumea politică. Aşa am ajuns că mediocritatea e dominantă, inclusiv în ce priveşte opoziţia. Senzaţia de partid indisciplinat e dată de faptul că, totuşi, în PNL ai voie să nu fii de acord cu liderul. Probabil dl Orban ştie mai bine argumentele plângerii penale făcute, dar cât timp incompetenţa n-a fost definită în Codul Penal, senzaţia e că prin asemenea plângeri se degradează climatul politic. Totuşi, oamenii politici, la un moment dat, trebuie să colaboreze.

"Să îndrăznim"

- Ce ar avea de făcut PNL, totuşi, ca să confrunte cu succes PSD?

- Trebuie să facem mai bine multe lucruri. Să avem o convergenţă cu acţiunile preşedintelui Klaus Iohannis, să ne întărim profilul liberal, să îndrăznim să spunem lucruri nepopulare, de exemplu să nu mai dăm ajutoare sociale unde există deficit de forţă de muncă... Şi mai trebuie să facă PNL ceva, să coaguleze opoziţia, care pe dreapta e fragmentată, în timp ce pe stânga PSD e monolit. Cel puţin pentru alegerile locale este absolut necesară o înţelegere, fiindcă în caz contrar dincolo de Ardeal primarii PSD vor câştiga lejer chiar dacă nu au rezultate. Eu aş propune candidaţi unici ai opoziţiei, care să dezbată lucrurile necesare, nu populisme.

- Anul viitor vom avea alegeri europarlamentare şi prezidenţiale. Are PNL o strategie sau va improviza?

- Nu va improviza. Totuşi sunt rezervat că până la europarlamentare se va face o coagulare, de aceea va trebui să ne pregătim echipa de candidaţi.

- Umblă zvonul că aţi învăţat engleza ca să vă retrageţi în Parlamentul European. Ce plan personal aveţi?

- Generaţia mea n-a învăţat engleza precum copiii de azi, deci am un deficit pe care încerc să-l acopăr ca să pot relaţiona mai bine, să mă pot documenta. Deci scopul nu e legat de o carieră, ci de a fi mai eficient. Vă zic direct, nu candidez la europarlamentare, deşi am tot auzit asta. Cât priveşte viitorul, vă pot spune că încerc să duc mandatul cât mai bine. Am fost şi prefect, şi în Guvern, dar cel mai greu e să faci munca de primar, uzura este puternică.

- Vă vedeţi unul dintre cei 12-13 parlamentari de Bihor?

- E posibil să am, cândva, această opţiune. Dar n-am o problemă nici dacă la un moment dat voi fi un "fost".

- E adevărat că aţi vrea să lăsaţi Primăria "moştenire" viceprimarului Florin Birta?

- Eu mi-am rugat colegii care au rezultate să pregătească oameni care să-i poată înlocui în viitor, să le transferăm expertiza pe care am acumulat-o, să permitem şi altora să capete experienţă şi să performeze. Cei doi viceprimari, Florin Birta şi Mircea Mălan, sunt oameni fără de care eu nu puteam performa, cum nu puteam nici fără colegii din Primărie. În concluzie, ar fi bine să continue aceeaşi orientare pe termen lung, dar nu înseamnă că se fac pregătiri pentru o anumită persoană.