În Lugaşu de Jos se întâmplă ciudăţenii ca-n Dosarele X. Ultima ispravă a primarului Sorban Levente, notoriu pentru comportamentul discreţionar, n-o mai pricepe nici măcar directoarea şcolii din comună, care i-a fost până nu demult apropiată.
În mai puţin de o lună de când şi-a preluat funcţia, directoarea a ajuns să se opună edilului, pe care îl acuză că a pătruns în şcoală fără permisiune, sub pretextul verificării unei instalaţii de apă, după ce îi trimisese facturi pentru consumuri incredibile, pe care instituţia de învăţământ nu le-ar putea plăti nici din bugetele cumulate pe trei ani.
Primar cu flex
Scandalul facturilor uriaşe pe care Primăria Lugaşu de Jos le-a emis şcolii din comună în data de 6 ianuarie a acestui an a explodat cu o lună întârziere, pe 4 februarie, când edilul Sorban Levente a fost protagonistul unui incident ajuns în atenţia Poliţiei.
În acea zi de vineri, în jurul orei 14, după terminarea programului de lucru, însoţit de doi muncitori ai SC Apă Canal Nord Vest - firmă la care sunt "acţionare" primăriile din nordul judeţului, dar cu care nici Primăria şi nici şcoala nu au vreun contract - Sorban a pătruns în clădirea principală a şcolii din satul Lugaşu de Jos şi a tăiat cu un flex lacătul camerei tehnice, unde se află centrala termică şi instalaţia de apă a şcolii.
Directoarea Loredana Berzovan era plecată din comună, iar în şcoală se aflau doar contabila şi cele două femei de serviciu, niciuna neştiind ce voia primarul. Cert e că, alertat telefonic de directoare, şeful postului de Poliţie, agentul principal Mircea Groza, s-a deplasat la şcoală, unde a ajuns după ce faptele erau consumate, iar Sorban şi cei doi muncitori se pregăteau să plece.
"Domnul primar a spus că au făcut verificări la instalaţia de apă şi au căutat un apometru. Din câte spunea, nu au găsit", a declarat poliţistul, care la acel moment n-a întocmit niciun proces verbal de constatare a incidentului...
Post factum
L-a scris abia după 11 zile, pe 15 februarie, iar asta, surprinzător, la cererea directoarei şcolii, Loredana Berzovan. Nimeni alta decât o învăţătoare care l-a susţinut în campania electorală din 2020 şi pe care edilul a sprijinit-o, la rându-i, să câştige concursul organizat în luna decembrie a anului trecut. După cum BIHOREANUL dezvăluia atunci (facsimil), Sorban a ţinut morţiş să facă parte din comisia de examinare, depunctând-o decisiv pe cealaltă candidată, profesoara Ana Danca Poţclean, şi dându-i în schimb lui Berzovan nota maximă.
În ciuda relaţiei cordiale de până acum, Berzovan s-a "delimitat" însă brusc de Sorban şi, mai mult, afirmă că va depune împotriva acestuia o plângere penală. Motivul? Nu doar că primarul a intrat în şcoală fără permisiune şi a distrus lacătul, sub pretextul verificării unui apometru inexistent, ci a făcut-o după ce tocmai a trimis şcolii facturi de apă umflate.
"După ce am preluat funcţia de directoare, pe 17 ianuarie, am aflat că Primăria ne-a trimis două facturi enorme, nejustificate şi pe care nu avem cum să le plătim. Am cerut în scris ca Primăria să ne comunice în ce bază le-a emis, ce citiri de contoare s-au făcut, dar nu am primit niciun răspuns. În schimb, domnul primar s-a dus în şcoală după orele de program şi a tăiat lacătul. Urmează să depun o plângere pentru distrugere", a confirmat directoarea.
Fără citiri, fără apometre
Emise pe 6 ianuarie şi ajunse la şcoală pe 10 ianuarie, cele două facturi sunt primele primite vreodată de unitatea de învăţământ din partea Primăriei, care asigură în comună serviciul de furnizare a apei printr-o structură proprie.
Notele de plată sunt consternante. Potrivit uneia dintre ele, Primăria cere unităţii de învăţământ 834.237,60 lei pentru 70.104 metri cubi de "apă - apometru (şcoala V-VIII Urvind)", cu termen de plată "15 zile de la data facturării" şi cu menţiunea că data scadentă pentru achitarea sumei este 21 februarie 2022. Pe cealaltă factură scrie "apă - apometru (grădiniţa Urvind)", în cantitate de 1.401 metri cubi, iar suma de achitat e de 16.671,90 lei. Însumate, aşadar, cele două consumuri înseamnă peste 71.500 mc de apă, cât echivalentul a 23 de bazine olimpice!
Niciuna dintre facturi nu menţionează vreo dată a citirii "apometrelor" şi, de altfel, după cum afirmă conducerea şcolii, asemenea contoare pentru măsurarea consumurilor nici nu aveau cum fi citite, fiindcă nu există!
Preţ nou la consum vechi
Fosta directoare a şcolii, Ana Danca Poţclean, spune că a primit facturile înainte să predea şi a fost şocată să le vadă, deoarece un contract între Primărie şi şcoală pentru furnizarea apei a fost întocmit abia pe 31 august 2021, iar de atunci şi până la începutul acestui an - adică în mai puţin de 6 luni - în cele două clădiri şcolare din satul Urvind, unde funcţionează trei clase de elevi şi o grupă de preşcolari, nu se puteau consuma 71.500 mc de apă.
Mai mult, contractul semnat de Poţclean şi de primar are trasă cu pixul o linie în locul unde ar fi trebuit precizate seria şi numărul contorului montat, chipurile, în şcoală. Peste toate, contractul prevedea un preţ de 5,5 lei/mc, dar cele două facturi impun preţul de 11,90 lei/mc, adică cel intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2022, când, la propunerea primarului Sorban, Consiliul Local a votat cele mai mari tarife pentru apă, probabil, din România! Or, un consum de apă realizat înainte de acest moment nu putea fi tarifat cu preţul ulterior realizării lui...
O şcoală, două contracte
Contactat de BIHOREANUL, primarul Sorban Levente susţine că, de fapt, Primăria are nu unul, ci două contracte pentru furnizarea de apă către şcoală, deşi legea permite un singur contract pentru un acelaşi serviciu între un prestator şi un beneficiar, indiferent câte puncte de consum are acesta.
Potrivit edilului, pe lângă contractul încheiat în august 2021 doar pentru clădirea principală din satul reşedinţă de comună, "unde nu exista un contor", Primăria ar mai fi încheiat un altul în noiembrie 2014, pentru 6 clădiri ale şcolii, din satele Lugaşu de Sus şi Urvind.
De ce de atunci Primăria nu a trimis vreo factură şcolii? Pentru că, susţine Sorban, pur şi simplu abia acum şi-au amintit subalternii săi că trebuie să încaseze banii, şi asta accidental. "La începutul lunii ianuarie, intervenind la o defecţiune apărută la o clădire a şcolii din satul Urvind, colegii de la apă au depistat un contor cu un debit de 90 mc/oră, având înregistrat un consum imens (70.104 mc). După aceea s-a dispus citirea celuilalt contor montat în satul Urvind la grădiniţă, iar la citire s-a constatat un consum de 1.401 mc", a transmis Sorban, printr-un e-mail, BIHOREANULUI.
În ce priveşte motivul pentru care a intrat în şcoală fără aprobarea directoarei şi a tăiat lacătul, edilul susţine că a făcut-o deoarece, în baza unei Hotărâri a Consiliului Local adoptate în 2020, Primăria va preda serviciul de apă firmei Apă-Canal Nord Vest, ai cărei muncitori au vrut să verifice "contoarele cu consum ridicat", aşa că a intrat cu acordul... unei femei de serviciu.
"Având în vedere că lacătul era defect, împreună cu femeia de serviciu am decis tăierea lacătului. Înăuntru nu am găsit niciun contor. Pentru verificarea acestei situaţii, am demarat o anchetă, având în vedere că la faţa locului nu s-a găsit contorul, contor care era menţionat în contractul din 2014. Credem că ori din neglijenţă nu a fost montat de foştii angajaţi, ori având un consum imens a fost îndepărtat de angajaţii şcolii", a pretins primarul.
Încurcat în minciuni
Conform fostei directoare Poţclean, dar şi actualei directoare, Berzovan, şcoala din Lugaşu de Jos nu are, însă, vreun contract cu Primăria din 2014, cel din 2021 fiind primul şi singurul. Fost director al şcolii în urmă cu 8 ani, profesorul Claudiu Burlou a declarat şi el că nu îşi "aminteşte" să fi semnat în 2014 vreun contract cu Primăria, mai ales că şcoala avea propria staţie de apă.
De fapt, afirmaţiile lui Sorban se contrazic între ele. Acesta pretinde că a descins ca să verifice un contor cu consum ridicat, dar chiar el a tras cu pixul, pe contractul din august 2021, acolo unde trebuiau precizate seria şi numărul presupusului contor. De asemenea, aşa-zisul contract din 2014 se referă nu la 6 clădiri ale şcolii, ci la toate 7, astfel că, dacă ar fi fost încheiat cu adevărat în urmă cu 8 ani, nu ar fi avut niciun motiv să-l încheie pe cel de anul trecut, doar pentru clădirea din satul Lugaşu de Jos.
De altfel, primarul nu a lămurit în niciun fel suspiciunea că, în realitate, a "fabricat" recent contractul din 2014, doar pentru a justifica facturile emise şcolii luna trecută, înregistrându-l la Primărie pe una dintre sutele de poziţii din registru găsite libere la finele anului trecut de un control al Prefecturii Bihor. Rămâne, aşadar, ca şi în acest caz să facă lumină doar un nou control...
DISPOZIŢIE ILEGALĂ
Din Primărie, trimisă la şcoală
După izbucnirea scandalului privind facturile de apă emise şcolii, pe 17 februarie, edilul Sorban Levente a semnat o dispoziţie pentru delegarea unei angajate din subordinea sa, Antal Bernadett Orsolya, ca secretar şef al unităţii de învăţământ. În condiţiile în care conducătorul unei instituţii nu poate să-şi trimită subordonaţii să lucreze într-o altă instituţie, mai ales că şcoala este subordonată Inspectoratului Şcolar, nu Primăriei, şi nici nu ceruse "întăriri", conducerea unităţii de învăţământ se teme că noua "secretară şefă" ar avea ca sarcină doar să înregistreze în actele şcolii, retroactiv, presupusul contract din 2014. Deocamdată, detaşarea nici nu a fost operată, deoarece chiar funcţionara respectivă a intrat în concediu medical, protejându-se astfel de posibile neplăceri.
Ce interes ar avea primarul, totuşi, să încalce atâtea reguli doar pentru a valida nişte facturi cu sume enorme deşi, potrivit legii, chiar primăriile trebuie să asigure şcolilor banii pentru utilităţi? Singura ipoteză, spun sursele BIHOREANULUI, este că Primăria vrea să încaseze banii de la şcoală, pe care tot ea i-ar obţine din fonduri primite de la Guvern, invocând necesitatea rezolvării unei situaţii de urgenţă, pentru ca, în final, fondurile să ajungă la societatea de Apă Canal Nord Vest, căreia comuna îi va atribui prestarea serviciului de alimentare cu apă.
SC Apă Canal Nord Vest, firmă cu sediul în comuna Borş, înfiinţată de 22 unităţi administrativ-teritoriale cu primari UDMR din zona de nord şi nord vest a judeţului, acumulase anul trecut datorii de 10,77 milioane lei, pe care le-a stins după ce a primit de la Guvern 15 milioane lei.