Campania pentru alegerile parlamentare este încă departe, societatea civilă mai poate să aştepte să fie băgată în seamă de politicieni!
Parlamentarii bihoreni cu chiulit în bloc de la dezbaterea organizată joi de Asociaţiei Pro Democraţia în sala mare a Primăriei pe tema legislaţiei referitoare la Consiliile de Administraţie şi a consultării populaţiei prin referendum.
"Noi am invitat la dezbatere toţi parlamentarii din Bihor, toate partidele şi toţi membrii în Consiliile de Administraţie. Am făcut invitaţii pe toate căile posibile: pe Facebook, prin email şi prin SMS", a răbufnit Adrian Şimon, reprezentantul APD.
Spre dezamăgirea organizatorilor, la întâlnirea de joi au luat parte doar deputatul Szabo Odon, copreşedintele ALDE Oradea Dorin Corcheş şi un reprezentat al cabinetului deputatului Ioan Sorin Roman, însoţit de câţiva studenţi.
"Atunci când am pregătit această dezbatere spuneam că o să fie o sală plină. Faptul că niciun membru CA nu este prezent este o ruşine pentru democraţia orădeană", a declarat Şimon.
Politruci în fond...
APD a atras atenţia încă din 2012 că, deşi făcute prin concurs sub umbrela OUG 109 din 2011 privind guvernanţa corporatistă, numirile membrilor Consiliilor de Administraţie de la societăţile subordonate municipalităţii se fac în fapt tot cu susţinere politică.
În acest sens, APD a cerut modificarea legii cu amendamente de bun simţ, cum ar fi ca anunţurile pentru ocuparea locurilor în CA-uri să se facă într-un cotidian local şi nu o publicaţie naţională care nu ajunge în teritoriu, astfel încât la concurs să se poată prezenta un număr cât mai mare de potenţiali candidaţi.
"Legea spune că anunţul se face într-o publicaţie de răspândire. Dar aceasta poate fi din Bucureşti şi poate vinde doar 300 de exemplare şi alea doar în scopul publicării de anunţuri", a spus Şimon.
În acest context, având în vedere că de concurs pot afla doar apropiaţii partidelor, reprezentantul APD, vede CA-urile ca pe "un premiu de consolare pentru cei care nu au reuşit să câştige un mandat în alegeri".
"Am votat împotrivă"
Prezent la dezbateri, deputatul Szabo Odon, care a şi promovat la nivelul Camerei Deputaţilor propunerile APD, a spus că acestea nu au fost luate în seamă.
"Aproape toate amendamentele au fost respinse de comisia de specialitate. Din acest motiv am fost singurul grup care am votat împotrivă", a spus Szabo.
Practic, puţinele modificări aduse OUG 109 se referă la plafoanele retribuţiilor şi la faptul că administratorii întreprinderilor de stat care nu şi-au îndeplinit indicatorii de performanţă din contractele de mandat să nu poată candida la alte consilii de administraţie vreme de cinci ani.
Deputatul a promis că UDMR va propune pe viitor o iniţiativă legislativă care să corecteze actualele scăpări ale OUG 109.
Anti-referendum...
În ceea ce priveşte dezbaterile referitoare la legislaţia referitoare la organizarea de consultări publice, Adrian Şimon a afirmat că aceasta ar trebui modificată de aşa natură încât, în cazul propunerii de fuzionare a două localităţi, aşa cum este cazul fuziunii oraşului Oradea cu comuna Sînmartin, scrutinul să fie organizat de un Birou Electoral comun, astfel încât în ambele localităţi să se desfăşoare după aceleaşi reguli.
"La precedentul referendum, comuna Sânmartin ne-a dat acreditări pentru ca observatorii noştri să poată monitoriza scrutinul din secţiile de votare pe când Oradea nu, ceea ce nu este normal", a spus Şimon.
"Un OUG trebuie să justifice urgenţa. Să demonstreze că există un impact atât de mare la nivelul ţării încât să nu poţi amâna. La o ţară cu 20 de milioane de votanţi, OUG-ul reglementează două situaţii, dintr-o comună şi un oraş, adică 0,01% din populaţie, aşa că nu văd unde este urgenţa", a spus deputatul.
Szabo Odon a spus că normativul modifică, de fapt, plafonul de campanie al candidatului aflat la conducerea Primăriei, care se poate folosi de fondurile pentru promovarea referendumului pentru a-şi face imagine.
"Campania pentru referendum se face pe bani publici. Dacă eu şi cu PSD vreau să susţin punctul nostru de vedere (n.r. împotriva unificării celor două localităţi) o să primesc şi eu bani publici?", a întrebat deputatul.