Un nou scandal mocnește în Oradea, după ce Primăria a somat un ordin călugăresc să elibereze în 5 zile încăperile pe care le ocupă în imobilul Colegiului Eminescu.
După ce a amânat 11 ani să clarifice situația anexelor din vecinătatea școlii și a bisericii Ordinului Premonstratens, iar acum recurge la forță, municipalitatea este cercetată pentru fraudă în cadrul proiectului pentru reabilitarea unității de învățământ, în valoare de 20 milioane euro.
La jumătatea lunii mai, Primăria l-a somat pe abatele Fejes Rudolf Anzelm, conducătorul Ordinului Premonstratens din Oradea, să evacueze în 5 zile încăperile pe care le ocupă într-o aripă a Colegiului Național Mihai Eminescu. „Clădirea, care este proprietatea orașului, va intra în reabilitare printr-un proiect european de 20 milioane euro”, justifică primarul Florin Birta.
Gestul e fără precedent. Tolerat inclusiv de comuniști, ordinul călugăresc folosește încăperile drept casă parohială și sacristie, unde preotul se schimbă înainte să intre în altarul bisericii Maica Îndurerată din apropiere. Și este hotărât să se opună evacuării...
Scandal în prag de reabilitare
Conflictul dintre Primărie și Ordinul Premonstratens, în urma căruia municipalitatea a câștigat în justiție clădirea Colegiului Național Mihai Eminescu, a reizbucnit luna trecută. După ce ani de zile a încercat să repare clădirea cu bani de la Ministerul Dezvoltării, în aprilie Primăria Oradea a semnat cu ADR Nord-Vest contractul pentru finanțarea reabilitării.
Programate să înceapă în primăvara anului viitor, lucrările în valoare de 20 milioane euro vizează întregul imobil, inclusiv aripa dinspre strada George Barițiu, care se află în proprietatea orașului, dar nu este folosită de școală. Iar Primăria acum a aflat! După 11 ani de când deține clădirea, a descoperit abia luna trecută că o parte e ocupată de Ordinul Premonstratens.
Călugării, care administrează atât biserica Maica Îndurerată, monument istoric și de arhitectură barocă, cât și mănăstirea cu hramul S. Ștefan, folosesc 6 săli, de la parterul și primul nivel al clădirii lipite de lăcașul de cult, ca sacristie, dar și drept casă parohială. Iar în curte cresc găini...
În Primărie nimeni nu știe de când folosește Ordinul aceste încăperi, semn că actele s-au făcut numai din birou. „Noi doar am pregătit CF-urile pentru a dovedi finanțatorului european că orașul deține clădirea”, recunoaște șeful Direcției Patrimoniu Imobiliar (DPI), Lucian Popa (foto).
Angajații Direcției Management Proiecte cu Finanțare Internațională își declină și ei orice responsabilitate. „Sarcina noastră a fost să câștigăm finanțarea europeană”, spune managerul de proiect, Mihaela Neag.
Somație la abate
După ani de procese cu Ordinul, în loc să detensioneze situația, Primăria a pus paie pe foc. În aprilie, DPI i-a transmis prin intermediari reprezentantului acestuia, abatele Fejes Rudolf Anzelm, că vrea să intre în posesia întregului imobil. „Urmează să intre în reabilitare, așa că am încercat să intermediem o discuție”, afirmă directorul adjunct al DPI, Cristian Popescu (foto), fără a preciza cine au fost „mijlocitorii”.
Intenția l-a revoltat pe abate, care s-a plâns presei de limbă maghiară și, potrivit acesteia, unor ambasade occidentale, precum și Vaticanului, că Primăria ar pregăti o naționalizare pentru a prelua sacristia bisericii și alte încăperi.
În loc să răspundă cu tact, municipalitatea a recurs la forță: pe 14 mai, a transmis abatelui o somație de evacuare. „Municipiul Oradea vă pune în vedere faptul că ocupați imobilul fără a deține un act legal valabil (contract de închiriere, comodat sau alt act juridic)”, arată documentul. Adresat unui prelat cu rang de episcop, tonul e ireverențios: „Vă solicităm ca în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii sau afișării prezentei notificări să eliberați și să predați imobilul menționat”.
Semnat de primarul Florin Birta și de șeful DPI, actul se încheie amenințător. „În lipsa conformării în termenul indicat, ne vom vedea nevoiți să inițiem procedurile legale de evacuare. Aceste demersuri vor atrage în sarcina dumneavoastră consecințe juridice și financiare”.
„Suspiciune de neregulă”
BIHOREANUL a aflat și motivul abordării în forță a Primăriei. Din câte se pare, în încercarea de a-și apăra spațiile, Ordinul a reclamat finanțatorului european disputa cu municipalitatea, Autoritatea de Management a dispus verificarea actelor de proprietate, iar reprezentanții municipalității s-au enervat.
De altfel, într-o înștiințare oficială, pe 19 mai, finanțatorul a și anunțat Primăria despre cercetări: „La nivelul Departamentului de Constatare Nereguli, Antifraudă din cadrul Autorității de Management pentru Programul Regional Nord-Vest 2021 - 2027, a fost înregistrată Suspiciunea de Neregulă”. Obiectivul îl constituie verificarea aspectelor sesizate și „stabilirea creanțelor rezultate din nereguli în utilizarea fondurilor europene”.
Oficial, reprezentanții orașului sunt liniștiți. „Nu avem cum pierde finanțarea. Toate documentele sunt în regulă”, susține primarul Florin Birta (foto). La fel crede și ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, printre altele fost șef al ADR Nord Vest și... preot misionar: „Este normal să se facă verificări. Dar clădirea aparține orașului, așa că nu cred că vor fi probleme”.
O nouă naționalizare
Dincolo de aspectul legal, reprezentanții municipalității nu și-au pus însă problema conflictului religios și interetnic declanșat de această criză. Pe 26 mai, credincioșii romano-catolici au ținut o seară de rugăciune în biserica Maica Îndurerată, transmisă online, în semn de solidaritate cu abatele Fejes Rudolf Anzelm (foto), care a reclamat „un nou caz Tőkés”, cu referire la evacuarea preotului reformat care a aprins scânteia Revoluției din 1989 la Timișoara.
Contactat de BIHOREANUL, Fejes a promis un răspuns în scris, limitându-se deocamdată să declare că „imobilul în cauză reprezintă sediul legitim și canonic al unei case religioase de drept pontifical, cu statut de prepozitură (n.r. - comunitate monastică autonomă) sui iuris (n.r. - cu propria autoritate juridică), iar superiorul ei, Preasfințitul Părinte Fejes Rudolf Anzelm, numit ad vitam (n.r. - pe viață), are obligația de reședință stabilită în acel loc”.
Episcopul romano-catolic de Oradea, Böcskei László, care a participat la seara de rugăciune, este singurul care pune degetul pe rană. „În documentația proiectului european nu s-a ținut cont de faptul că partea clădirii aflată în imediata vecinătate a bisericii a rămas la Ordinul Premonstratens”, spune prelatul, care va pleda săptămâna aceasta pe lângă primarul Florin Birta. „Va trebui să găsim o soluție de mijloc. Ordinul Premonstratens își are sediul acolo. Nici comuniștii nu și-au permis ce se întâmplă acum”, arată episcopul.
Promisiuni de compromis
Rămâne de văzut în ce măsură se poate ajunge la un compromis. Pe de o parte, Ordinul ține cu dinții de încăperile pe care le ocupă, iar abatele Fejes a declarat presei maghiare că „un loc de cult (n.r. - cum este sacristia) nu poate fi trecut în domeniul public”.
Pe de altă parte, municipalitatea refuză să ia în calcul eliminarea din proiectul european a spațiilor aflate în folosința Ordinului, motivând, prin directorul DMPFI, Marius Moș, că reabilitarea termică vizează clădirea în ansamblul ei, iar a renunța la reabilitarea unor încăperi „ar fi ca și cum la reabilitarea unui bloc ar fi lăsate afară câteva apartamente”.
Primarul are deocamdată o singură soluție. „Vom încerca să găsim o formulă în care Ordinul Premonstratens să elibereze spațiile pentru lucrări, după care acestea să le fie puse din nou la dispoziție. Oricum, școala nu le folosește nici în prezent”, spune Birta. Altfel spus, după scandal, Primăria vrea să pună capăt conflictului prin dialog, cum ar fi fost de bun-simț să facă de la bun început.
ÎN PROCES
Construit de stat
Primăria Oradea a câștigat în justiție clădirea Colegiului Național Mihai Eminescu, cea mai mare cu destinație școlară din oraș, în 2014. Procesul a început în 2003, la inițiativa Ordinului Premonstratens, care a revendicat imobilul. Litigiul a fost judecat, pe rând, de Judecătoria Oradea, Tribunalul Bihor și Curtea de Apel Oradea, care au dat câștig de cauză orașului.
Călugării nu au reușit să demonstreze că au avut imobilul în proprietate, așa că și Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul. Potrivit arhivelor istorice, clădirea a fost construită între anii 1872-1874 din Fondul de Studii al Imperiului Austro-Ungar pe „Convict regesc” (n.r. - teren al statului) ca arhigimnaziu (n.r. - liceu) și academie de drept, având 55 de săli de clasă și o sală de festivități de mari dimensiuni, și a fost dată Ordinului în administrare.