Bolnavii nu luptă doar cu bolile, ci şi cu autorităţile. Mai exact, cu efectele ce încep să se simtă după ce Ministerul Sănătăţii şi-a anunţat intenţia de a ieftini spectaculos medicamentele: în loc să devină mai accesibile, acestea dispar din farmacii.
Motivul e discutabil moral, dar logic economic: sub un anume preţ, producţia şi comercializarea încetează să fie rentabile, şi nu doar pe piaţa autohtonă, ci inclusiv în alte ţări ale UE, deoarece preţurile dintr-un stat depind de preţurile din celelalte. Aşa că, oricât le-ar cere pacienţii, firmele le retrag de pe o piaţă pentru a nu ajunge pe minus pe toate.
BIHOREANUL a aflat că în farmaciile din judeţ nu se mai găsesc o mulţime de medicamente necesare bolnavilor cronici. Deşi aveau preţuri mici, între 6 şi 150 lei, sunt primele dispărute de pe rafturi, bolnavii fiind nevoiţi să le procure mai scump de pe internet ori de peste graniţă.
De la sincope...
"Suntem îngrijoraţi", povesteşte Mădălina, mama unui copil de 7 ani cu afecţiuni neuropsihice, care depinde de Rivotril, un fel de calmant obligatoriu de administrat zilnic. Fără el, băiatul face convulsii cu accese de sufocare, vărsături şi tulburări de somn. O cutie cu 30 de tablete costă doar 6 lei, deci achiziţia n-ar trebui să ridice probleme pentru niciun bolnav. Dar tocmai asta se întâmplă. "Anul trecut a mai lipsit din farmacii, dar sporadic. Dacă n-am găsit într-una, am găsit în alta. Acum, de vreo 2-3 luni, nu mai găsim nicăieri", spune femeia.
Tatăl copilului a încercat să-l cumpere din Ungaria, însă i s-a spus că nu mai pot fi onorate decât reţete prescrise de medici de acolo. La fel se întâmplă şi în Italia, unde preţul e de 1,5 euro, ca în România, dar se dau doar pe parafa medicilor italieni. În disperare, părinţii au căutat şi pe net unde, în pofida legislaţiei ce interzice comerţul de medicamente necontrolat şi a riscurilor aferente, au găsit Rivotril la un preţ aproape înzecit. "Am luat de pe OLX la 50 lei, dar nu ştiu ce vom face când nu vom mai găsi nici aşa", zice Mădălina.
Nici nu prea are alternative: medicul i-a explicat că dacă i-ar scrie alt medicament, eficienţa tratamentului s-ar diminua, iar efectele adverse ar fi dăunătoare. Cum, de altfel, se întâmplă şi cu alte medicamente, pentru alte afecţiuni...
Penurie extinsă
Preşedintele Colegiului Farmaciştilor Bihor, Sebastian Nemeth (foto), confirmă că în cele 322 farmacii din judeţ a început penuria. Pe lângă Rivotril lipseşte Lokrenul, care costă doar 10 lei/28 tablete şi se foloseşte în tratarea hipertensiunii arteriale şi a tulburărilor de ritm cardiac, iar medicii îl prescriu cu predilecţie dintr-un motiv întemeiat: "Tulburările cardiace afectează tot mai mulţi tineri, iar alte medicamente similare provoacă disfuncţii erectile".
În total, din farmaciile bihorene au dispărut în ultimele trei luni peste 20 de medicamente, afirmă proprietarul unui lanţ local. În aceeaşi situaţie, spune el, sunt Olicard, folosit în afecţiunile cardiace (9 lei/20 tablete), Plavix, utilizat în post-infarct şi afecţiuni vasculare (115 lei/28 tablete), Betalok (25 lei/30 tablete), insulina Apidra Solostar, Myfortic, folosit post-transplant, pentru care nici măcar nu există alternative, Flixotide fiole (aerosoli pentru tratamentul afecţiunilor respiratorii), Cosopt, Spiriva, Lantus, Humalog, Strattera, Lyrica, Fragmin ş.a.m.d.
Criză cu preaviz
Criza a fost provocată, zic farmaciştii, de un anunţ făcut la începutul anului de ministrul Sănătăţii, Florian Bodog (foto), cum că, potrivit programului de guvernare, medicamentele se vor ieftini cu 35%. Problema e că scăderea preţurilor are ca preţ dispariţia medicamentelor din farmacii, iar cei mai afectaţi sunt pacienţii cronici. Motivul? Dintre cele trei categorii de produse farmaceutice - medicamentele Rx, care se eliberează numai pe baza prescripţiei, OTC-uri (Over the Counter), eliberate fără reţetă, şi suplimente alimentare - Guvernul o vizează pe prima, pentru care poate stabili preţuri fixe. "Puţini ştiu că un medicament Rx costă la fel în orice farmacie, fie că-i dintr-un lanţ, dintr-o farmacie independentă, din Bucureşti sau din Oradea", explică sursa BIHOREANULUI.
Practic, prin Agenţia Naţională a Medicamentului, Guvernul reglementează preţurile acestor medicamente după algoritmi ce ţin cont de preţurile din 12 state UE, etaloane fiind atât ţări dezvoltate, precum Germania sau Italia, cât şi mai sărace, ca Bulgaria ori Lituania. Rezultatul este aşa-numitul preţ de referinţă, în funcţie de care pacientul achită un preţ compensat parţial ori total. De pildă, dacă un medicament costă la raft 10 lei şi are un preţ de referinţă de 6 lei, iar compensarea este de 50% (adică 3 lei), bolnavul achită nu jumătate din preţul la raft (adică 5 lei), ci diferenţa între preţul la raft şi suma compensată, adică 10-3=7 lei.
"Nu ne mai aduc medicamente"
Aparent în interesul bolnavului, intenţia lui Bodog de a impune printr-un HG preţuri maximale a stârnit îngrijorarea companiilor farma, asociaţiilor profesionale ale medicilor şi ale pacienţilor cronici, care avertizează că nu se vor mai găsi tocmai medicamentele ieftine, fiindcă scăderea preţurilor va face nerentabilă producţia şi comercializarea lor, ceea ce va pune în pericol vieţile pacienţilor.
"Dacă statul impune preţuri prea mici, producătorii şi distribuitorii rămân cu profituri diminuate drastic sau chiar anulate, cum e cazul medicamentelor deja ieftine. Nimeni nu vrea să lucreze pe pierdere, nici măcar în România, fiindcă de preţul de aici depind şi cele din alte ţări UE, care le iau în calcul", explică sursa BIHOREANULUI. Urmarea? "Câţiva distribuitori ne-au anunţat neoficial că nu ne mai aduc unele medicamente".
Aproape de faliment
Farmaciştii au experienţa unei alte ieftiniri "din topor" aplicate în iulie 2015. "Ministrul Nicolae Bănicioiu a decis peste noapte o ieftinire cu 30%. Am cumpărat marfa la un anume preţ şi apoi am fost nevoiţi să vindem sub acel preţ. Mulţi au avut pierderi mari, au fost nevoiţi să facă concedieri sau chiar să-şi vândă farmaciile unor lanţuri", spune farmacistul independent Alina Nica (foto). Efectele cele mai dure le-au suportat, însă, pacienţii: dacă până atunci în România se vindeau 8.000 de medicamente, ulterior au rămas sub 6.000, restul fiind retrase de producători şi distribuitori.
Mai mult, ieftinirea a provocat şi aşa-numitul export paralel. Distribuitorii care importă în ţară medicamente la preţuri mici le-au revândut în străinătate la preţuri mai mari. "În Franţa a ajuns un medicament pentru cardiaci cu ambalaj în limba română. La noi se vindea cu 25 lei, dar re-exportat acolo era la 25 euro. Mie distribuitorul îmi spunea că nu are, aşa că pacientul de la noi a rămas fără el", spune Nica.
De fapt, Florian Bodog preia, de o manieră brutală, o măsură preconizată anul trecut de predecesorul său, Vlad Voiculescu. "Fostul ministru viza, însă, doar ieftinirea treptată a medicamentelor ieşite de sub patent, cu câte 10% timp de doi ani şi cu 15% în al treilea an. O reducere de 35% bruscă nu poate fi suportată, efectiv", consideră farmacista.
Ordin Big Brother
Cum noua criză a şi început, chiar dacă HG-ul privind ieftinirea a fost amânat, ministrul a încercat să controleze situaţia printr-o altă măsură administrativă, emiţând pe 15 martie Ordinul 269/2017 "privind obligaţia de asigurare de stocuri adecvate şi continue de medicamente", care de fapt vrea să interzică exportul paralel, legal în ţările UE. Conform acestuia, producătorii şi distribuitorii trebuie să facă stocuri şi să le comunice zilnic Ministerului, iar la constatarea unei penurii acesta poate interzice livrările intracomunitare, obligând distribuitorii să onoreze comenzile farmaciştilor, sub sancţiunea unor amenzi de până la 50.000 lei.
Problema e că Ordinul are şi portiţe de scăpare, permiţând derogări în "situaţii excepţionale" cum ar fi imposibilitatea de aprovizionare cu materii prime, posibilitatea unui distribuitor de a notifica autorităţile că suspendă temporar, până la 3 ani, comercializarea unui medicament sau, pur şi simplu, că îl retrage definitiv de pe piaţă, ca în 2015. Situaţie care ar putea da bolnavilor palpitaţii la fel de periculoase ca afecţiunile de care suferă. Pentru că, dacă distribuitorii şi farmaciştii vor plăti ieftinirile cu profitul, pacientul rămas fără medicamente le va achita cu sănătatea...
MUSTRAT DE PREMIER
Nu-s vaccinuri
Miercurea trecută, ministrul Sănătăţii a fost apostrofat de şeful Guvernului, de faţă cu presa, pentru o altă criză, a vaccinurilor ROR, Sorin Grindeanu reproşându-i lui Florian Bodog problemele în asigurarea vaccinului împotriva rujeolei. "În 10 judeţe am ajuns la fundul sacului", a răspuns ministrul, promiţând că va achiziţiona 115.000 doze în regim de urgenţă, deşi necesitatea acestora putea şi trebuia să fie previzionată. "V-aş ruga să lucrăm preventiv, să nu aflăm peste noapte că nu avem anumite stocuri", i-a cerut premierul ministrului. Însăşi lipsa vaccinurilor dovedeşte că Ordinul 269/2017 nu asigură în mod real crearea şi menţinerea stocurilor de medicamente, în pofida scopului pentru care a fost emis.