Dacă FC Bihor ar fi fost ziar și nu un club sportiv, era deja de mult campion național, pentru că nu cunosc pe nimeni care să aibă atâtea abonamente, nici măcar cei de la Bihari Napló.
Mi-a plăcut cum conducerea clubului a reușit să gestioneze fericita conjunctură din Cupa României, unde jucăm cu FCSB. La 100 lei abonamentul pe sezon, inclusiv meciurile din Cupă, normal că bihorenii au preferat această variantă, decât să dea 50 de lei ca să vadă la lucru turma lui Becali. Nu se strâng bani mulți din abonamente, dar sigur vor fi spectatori mulți, pentru că odată abonamentul luat, orădeanul va face minimul efort să se deplaseze la stadion.
Toate cele 10.000 de locuri scoase la bătaie au fost vândute, semn că brandul FC Bihor are un potențial uriaș. Ar fi păcat ca, pe lângă tradiționalele echipe de baschet și polo, să nu încercăm marea cu degetul și la datul cu piciorul în minge (mi-e frică să spun că ceea ce se practică azi în România se poate numi fotbal).
Acum se vede lipsa unei infrastructuri sportive serioase la Oradea. A trebuit să dăm o grămadă de bani pe o instalație de nocturnă, pentru că nu merita ca vechiul stadion să fie dotat cu așa ceva dacă tot ne-am pus în cap să-l demolăm.
Poate întreaga poveste îi va mai galvaniza pe responsabilii din Primărie care se chinuie să pună pe harta orașului un stadion modern de 16.000 de locuri. Știu că acum se discută să nu se mai facă stadioane, dar până una-alta Guvernul doar a mărit taxele, nu a și redus cheltuielile. Așa că, cine știe, poate avem noroc să rămânem pe listă.
Deocamdată suntem campioni naționali la abonamente. Poate vom ajunge lideri și la spectatori și sigur, cu bihorenii în spate, va veni momentul să avem o echipă de primă ligă. Dacă se poate, cu jucători de la noi.