Oficial, comuna Sânmartin se vrea un model de responsabilitate urbanistică. În noiembrie anul trecut, Consiliul Local a înghețat pentru 3 ani autorizarea de noi blocuri și aparthoteluri, invocând riscul de a transforma stațiunea Băile Felix într-un nou Florești, sufocat de trafic și de rețele de utilităţi incapabile să țină pasul cu dezvoltarea imobiliară. Doar că, în timp ce dezvoltatorii de rând au fost trași pe dreapta, celor conectați la informații li s-a deschis o portiță de aur și au rămas, practic, fără concurență.
Printre proiectele care au prins „ultimul tren” se află un mastodont de 11 etaje cu apartamente în regim hotelier, care va fi ridicat la marginea pădurii din stațiune, pe un teren „asamblat” chiar de viceprimarul Doru Lazăr și soţia acestuia, Ancuţa, angajată și ea în Primărie, din parcele cumpărate inclusiv de la Primărie, fără licitație și pe bani puțini.
Marea sistare
Sânmartinul a oprit temporar dezvoltările imobiliare de tip colectiv - blocuri de locuinţe şi aparthoteluri - prin HCL 602/28 noiembrie 2025. Iniţiativa a fost a primarului Cristian Laza, care o anunţase încă din septembrie. „Le-am spus că aveam două variante. Unu - să mergem mai departe și să ne transformăm în Florești. Și doi - să oprim. Pentru mine a fost un chin, erau proiecte de dimensiuni greu de suportat de infrastructura comunei. Am avut presiuni mari de la cei cu blocurile, dar cândva tot trebuia să începem”, spune Laza.
În cele două luni scurse până la adoptarea HCL, Primăria nu a furnizat niciun studiu care să demonstreze presiunea pe rețele și trafic. Raportul de specialitate a fost pur formal, invocând sec „evitarea unei dezvoltări urbane haotice, cu privire la construirea imobilelor şi pentru a nu perturba circulaţia rutieră şi a provoca blocaje ale traficului în comuna Sânmartin”.
Votată în unanimitate, Hotărârea nu a închis ușa, însă, tuturor dezvoltatorilor. Regulamentul a păstrat o excepție: proiectele care deja aveau aprobată inițierea unui PUZ sau ajunseseră într-o etapă urbanistică recunoscută de Primărie puteau continua. „Altfel, riscam procese”, zice edilul. Cu alte cuvinte, cei intrați deja în procedură au rămas în cursă.
Noua modă în Băile Felix: blocuri cu destinație comercial-turistică împânzesc stațiunea
Unii ba
Printre cei rămaşi pe dinafară se numără şi orădeanul Losonczi Norbert, care deține aproximativ 6.000 mp în spatele unor blocuri din Sânmartin și intenționa să facă locuințe colective ori un aparthotel.
„Am cerut certificat de urbanism pentru locuințe colective, pentru ca, ulterior, chiar la recomandarea arhitectului-șef al comunei, să modific cererea şi să solicit unul pentru aparthotel. În final, pe 13 octombrie, am primit un certificat incomplet, fără lista cu avize, cu care nu mai puteam face nimic”, povestește inginerul topograf Adrian Salo, care s-a ocupat de documentaţia proiectului.
El e convins că a fost blocat intenţionat în timp ce alte persoane, apropiate Primăriei, au primit certificate de urbanism pe bandă rulantă. Inclusiv de tipul celui solicitat de el, dar cu lista de avize necesare. „Până şi tractoristul Primăriei a primit certificat de urbanism pe 20 noiembrie 2025, tot pentru un aparthotel”, dezvăluie Salo.
Hotelul din pădure
Cel mai mare câștigător este, însă, un megaproiect care a primit autorizația de construire cu două luni înainte de adoptarea HCL: un mastodont de 11 etaje, asumat în acte de firma Antara Premium Residence deținută de Alin Bobiţan (foto), un personaj cu un trecut tulbure. A fost şef de cabinet al ex-primarului Oradiei Petru Filip în mandatul acestuia de senator (2008-2012), a încasat o condamnare cu suspendare pentru luare de mită ca inspector ISCTR (2014), după care, în 2016, numele său exploda într-o caracatiță de milioane de euro: o rețea de firme de formare profesională folosită ca paravan pentru a plimba funcționarii publici în concedii mascate la munte și la mare, pe banii statului.
Blocul de 11 etaje dorit de firmă va răsări într-o zonă total nepotrivită, cu vile şi pensiuni mici. Bobiţan nu a pornit singur în afacere: terenul de 3.308 mp pe care se va ridica construcţia l-a cumpărat, pe persoană fizică, în cote părţi, împreună cu viceprimarul PSD al Sânmartinului, Doru Lazăr, şi cu soţia acestuia, Ancuţa, angajată și ea în Primărie. O parte din suprafaţa terenului, 1.321 mp, a fost achiziţionată, culmea, chiar de la Primărie, în februarie 2024, la un preț derizoriu - doar 40 euro/mp, în total 52.840 euro - și prin achiziţie directă!
Una la cumpărare, alta la vânzare
Spre comparație, cu doi ani mai devreme, prin HCL 162/2022, aceeași Primărie evaluase un teren de pe drumul Cordăului - unde o clinică medicală privată intenționa să facă o investiție - la o valoare de inventar de 200 euro/mp, deci de 5 ori mai mare!
Ca dovadă că terenul luat de vice de la Primărie fusese subevaluat, soţii Lazăr și persoana fizică Bobițan au vândut terenul, cu tot cu partea nu demult luată de la Primărie, firmei Antara pentru 652.060 euro, circa 197 euro/ mp, sumă din care Alin Bobițan a încasat 367.036 euro, în timp ce viceprimarul Doru Lazăr și soția acestuia - 285.024 euro.
Drept e că, între timp, Primăria a rezolvat și problema accesului la teren, pe banii comunei. Prin HCL 147/15 aprilie 2026, adoptată într-o ședință de urgență online, Consiliul Local a aprobat modernizarea și lărgirea Aleii Sărutului, o pietonală din pădure transformată în drum.
Oficial, investiția a fost justificată prin necesitatea asigurării accesului la Hotelul President și pentru intervențiile ISU. Dar a servit și viitorului aparthotel Antara, căruia astfel îi sporea atractivitatea și valoarea. La scurt timp după tranzacţii, pe 18 septembrie, Primăria i-a eliberat firmei și autorizaţia de construire.
PUZZLE IMOBILIAR. Privit de sus, terenul viitorului aparthotel arată ca un puzzle asamblat bucată cu bucată, inclusiv cu o parcelă luată de la Primărie. Jos, în stațiune, iarba e încă verde şi doar un panou lipit de gard anunță colosul care se pregătește să se ridice peste stațiune
„Nu merita nici 10 euro”
Imobiliarele par o moștenire de familie pentru viceprimarul Doru Lazăr, ai cărui părinţi - Victoria Lazăr, fostă primăriță în anii ’90, și Alexandru Lazăr, zis Chiaburu' - au fost protagoniștii primelor mari scandaluri vizând retrocedările din Sânmartin după ce s-a descoperit că împărțeau rezervele comunei cum voiau.
În cazul proiectului Antara, viceprimarul insistă că a fost doar proprietar de teren, fără a fi dezvoltator, iar documentația acestuia era avizată încă din 2022. „Am avut aprobare pentru PUZ cu 3 ani înainte să se sisteze construcţiile”, spune Lazăr (foto).
Recunoaşte că o parte din terenul viitorului aparthotel l-a cumpărat de la Primărie, dar susţine că prețul a fost justificat de forma și situația parcelei. „A fost un colț de 3 metri lățime, fără intrare, fără apă, fără canal. Cine îl cumpăra așa? Nu merita nici 10 euro metrul”.
„O clică de dezvoltatori”
În opinia primarului Cristian Laza (foto), asocierea numelui vicelui, care îi este și coleg de partid, cu blocarea deliberată a altor proiecte este „total aiurea”, în spatele unor astfel de acuze fiind „o clică de dezvoltatori care fac presiuni pentru a stoarce aprobări de blocuri”. În această „clică” edilul îl plasează la loc de frunte chiar pe topograful Salo, pe care îl numește „țepar”, zicând că ar fi luat bani de la clienți naivi promițându-le că le rezolvă documentațiile, deși știa că încălcau normele.
Despre subevaluarea terenului dat viceprimarului, Laza susţine că Primăria a aplicat aceeași regulă tuturor proprietarilor care au solicitat parcele lipite de curțile lor: „Vă rog să verificați dacă a existat vreo solicitare de concesiune lângă o proprietate pe care am refuzat-o”, zice Laza, catalogând fâșia din Felix drept „inutilizabilă” şi „fără caracteristici urbanistice de construire”. În schimb, calculează optimist că viitorul mastodont va aduce venituri la buget din impozite şi taxe de „cel puţin 4.000 lei, pe apartament, anual”.
În timp ce edilul vede partea plină a paharului, realitatea din Sânmartin rămâne neschimbată: investitorii obișnuiți se lovesc de birocrație și li se blochează certificatele de urbanism, iar drumurile din pădure se lărgesc strategic, pe bani publici, exact acolo unde „chiaburii” au de ridicat hoteluri...
„AM GREŞIT”
Întâi terasa, apoi autorizația
Terenul de la marginea pădurii din Băile Felix nu e singura afacere pe care viceprimarul și soția acestuia au făcut-o cu instituţia care le plăteşte salariile. Anul trecut, cei doi au concesionat de la Primărie un teren de 250 mp în Betfia, fără licitație, pentru 25 de ani, chiar lângă parcarea amenajată de administrația locală pentru turiștii care ajung în zonă și vor să urce în observator ori să viziteze avenul.
Parcela fusese donată Primăriei de Asociația Urbarială Betfia cu o destinație clară, pentru amenajarea unui drum, dar în final a ajuns terasă, suprafața proaspăt obținută de viceprimar fiind imediat alipită unei parcele cumpărate anterior, iar soții Lazăr au ridicat un bistro cu terasă (foto), pornind lucrările fără nicio autorizație de construire.
Situația a fost legalizată ulterior printr-o „autorizaţie de intrare în legalitate”, o fentă urbanistică pe care vicele o pune pe seama... vremii. „Am greșit. Acolo e o greșeală categorică. Am avut actele depuse, dar nu mai ieșea avizul de la pompieri. Apoi a venit iarna, am început construcția și asta e. Am intrat în legalitate cum intră toată lumea din România: am plătit amenda de 1.000 lei”.