Tot al treilea bihorean va avea nevoie de avizul SRI pentru a-şi putea vinde terenul agricol altcuiva decât coproprietarilor, arendaşului, vecinilor de parcelă sau statului român! Potrivit modificărilor aduse legii privind vânzarea terenurilor agricole către cetăţenii străini, peste 35% din suprafaţa judeţului va cădea sub incidenţa normativului.
"În legea iniţială aveam în toată ţara o fâşie de 20 de kilometri în care vânzarea şi cumpărarea terenurilor agricole extravilane era condiţionată de avizul unor instituţii ale statului în domeniul siguranţei naţionale SRI, SIE, SPP şi organele interne ale Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne. În urma reexaminării, în Senat s-a mai introdus o fâşie de 10 kilometri, deci legea care merge la promulgare este cu 30 de kilometri în interiorul ţării. S-a mai introdus şi ţărmul Mării Negre! Nu ştiu de ce ne temem de Marea Neagră...", a declarat deputatul Cseke Attila, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă.
Până la Uileacu de Criş!
Deputatul a arătat într-o demonstraţie la hartă legea vizează locuitorii a 19 judeţe de graniţă. Numai la nivelul judeţului Bihor, noile prevederi vor afecta circa 174 de localităţi reprezentând peste 35% din suprafaţa judeţului. Prin introducerea prevederii referitoare la cei 30 de kilometri arealul reglementat s-a extins până dincolo de Tileagd, la Uileacu de Criş, iar în zona aflată sub incidenţa legii au intrat localităţi noi precum Brusturi, Chişlaz, Derna, Marghita sau Spinuş.
Cseke Attila a spus că poziţia UDMR a fost de la bun început împotriva introducerii zonei de frontieră în care vânzarea terenurilor extravilane se poate face doar cu aviz din partea organelor statului.
"Noi credem că este o birocraţie excesivă. Această lege va crea multe probleme în aplicare. Este o lege neprofesionistă şi în unele dispoziţii antidemocratică. Încalcă dreptul de dispoziţie asupra proprietăţii cetăţeanului român inclusiv când vinde către alt cetăţean român", a arătat Cseke Attila.
Udemeristul a spus că în forma actuală legea pune în dificultate inclusiv serviciile secrete. "Dacă Ionescu vrea să vândă lui Popescu şi cere punctul de vedere al serviciilor de siguranţă, care spun "nu", atunci Popescu află că are o problemă, lucru pe care el nu ar trebui să îl afle", a spus Cseke.
"Legea încalcă dreptul de a dispune de proprietate!"
Deputatul a afirmat că legea, care ar fi trebuit să reglementeze vânzarea de terenuri agricole către cetăţenii străini, îngreunează inclusiv vânzările între cetăţeni români dacă aceştia nu fac parte din categoriile cu drept de preemţiune.
"Legea încalcă un drept important al dreptului de proprietate, dreptul de a dispune cum vreau eu de propriul meu bun imobil, adică să îl vând cui vreau eu", a spus Cseke.
Parlamentarul a afirmat că UDMR şi-ar fi dorit să atace legea la Curtea Constituţională dar această iniţiativă este blocată de faptul că nu poate aduna numărul minim de 50 de parlamentari semnatari. Singura variantă de modificare a legii ar fi ca aceasta să fie atacată la Curtea Constituţională de preşedintele Traian Băsescu.
Cu înregistrare la Primărie...
În cazul în care legea va rămâne în forma trimisă spre promulgare din luna martie românii care doresc să vândă terenuri aflate la 30 de kilometri în vecinătatea frontierei vor fi nevoiţi să notifice în prealabil administraţia locală de care aparţin. Primăria va notifica persoanele cu drept de preemţiune la cumpărarea terenului şi va afişa la sediu intenţia de vânzare a acestuia.
Potenţialii cumpărători, alţii decât cei cu drepturi speciale, vor putea cumpăra acestă suprafaţa de teren scoasă la vânzare doar după obţinerea avizului administrativ de la serviciile speciale prevăzute în lege. După toate probabilităţile formalităţile pentru obţinerea avizului vor fi făcute de Direcţia Agricolă de la nivelul judeţului. Modul concret în care va funcţiona sistemul va fi reglementat prin normele de aplicare a legii care vor trebui elaborate înainte de intrarea acesteia în vigoare.