Se anunță o nouă ediție a Festivalului vinului din Diosig, în perioada 26-28 mai, când se va alege și Vinificatorul anului din Bihor, titlu pentru care se “bate” și fostul fotbalist Adrian Anca, reprofilat pe agricultură. Conform tradiției, oamenii se vor strânge și la monumentul Sfântului Urban, unul din sfinții de gheață ai catolicilor, sărbătorit pe 25 mai. Pe care, dacă le îngheaţă viile, îl vor bate cu nuiele!

Capitala vinului

Aţi auzit de Valea "Szepasszony" (femeia frumoasă) ori de "Padalja – Tessék-Sor" (Şirul Poftiţi - Sub bancă)? Sunt denumirile populare ale uliţelor cu cele mai vestite pivniţe cu vinuri din comuna bihoreană Diosig, ultima venind, zic bătrânii, de la obiceiul sătenilor de a-şi pofti vecinii la câte o degustare de vin ce se termina doar după ce gazdele şi oaspeţii cădeau sub bancă.

În Diosig, localitate considerată capitala vinului din judeţ, totul se leagă de această licoare: istoria, tradiţiile, meşteşugurile şi economia. Renumite chiar şi peste graniţă, vinurile parfumate produse de sute de ani în podgoriile sătenilor au devenit o emblemă pentru localitate şi un motiv întemeiat de mândrie locală.

În comună, porţile gospodăriilor sunt decorate cu ciorchini şi frunze de viţă, dar şi cu vorbe de duh, evident tot despre vin, cum e şi că "Jó bor, jó egészség", adică "Vinul bun este sănătate curată". De altfel, primarul Mados Attila a "îmbrăcat" cu viţă de vie din fier forjat până şi tăbliţele de intrare în comună, iar acum a amenajat şi un laborator de analiză a vinului, unde specialiştii pot verifica, la cerere, toţi parametrii băuturilor produse în zonă: tăria, aciditatea, dioxidul de sulf şi multe alte elemente.

Poftiţi – Tessek!

În Diosig se organizează, în fiecare an, cel mai faimos festival de vinuri din judeţ, în cadrul căruia se alege şi "Vinificatorul anului din Bihor", titlu râvnit acum de 27 de producători din judeţ şi Ungaria, între care şi fostul atacant al CFR Cluj, Adrian Anca, devenit viticultor respectat în Diosig, unde are podgorii întinse pe 200 de hectare.

Programată pentru perioada 26-28 mai, manifestarea este organizată de Consiliul Local Diosig cu sprijinul administraţiei locale din oraşul Debreţin. O noutate absolută e că acum vor fi scoase la lumină şi primele butelii cu vinul făcut dintr-un soi special de struguri, Bakator – rujiţa, dispărut din zonă în anii comunismului şi readus "la viaţă" cu multă trudă de un tânăr viticultor, Lorant Heit.

Pentru a-l recompensa, organizatorii au decis ca, din acest an, să dea festivalului denumirea "Bakator" şi să promoveze evenimentul, dar şi reuşita într-un mod inedit: printr-o invitaţie lansată, vinerea trecută, ziariştilor din Bihor şi Hajdu Bihar la un tur al celor mai vechi pivniţe de vinuri şi al podgoriei Bakator, cu degustare de vinuri, inclusiv faimosul vin de Bakator – rujiţa, dar şi a preparatelor culinare ale zonei.

„Bakator şi... restul”

"În secolul XIX, cel mai renumit vin din Diosig a fost vinul Bakator. A devenit atât de celebru, încât contele Széchényi István l-a considerat unul dintre vinurile sale preferate, iar contele Zichy Ferenc, care avea domeniu în Diosig, a decretat că în Diosig există două soiuri de vin: Bakator şi toate celelalte", a explicat primarul comunei, Mados Attila, despre strugurii renumiţi pentru coaja groasă, rezistenţi la boli, şi care pot fi culeşi toamna târziu, la sfârşit de octombrie sau chiar noiembrie.  

Viticultor înrăit, în 1870, contele Zichy a întemeiat la Diosig şi prima şcoală de viticultură din Ungaria, unde cursanţii puteau să înveţe tainele meseriei făcând practică în podgoriile nobilului. "Vinurile Bakator de pe domeniul Zichy au ajuns chiar şi la curtea regală din Austria, iar 200 de butelii au fost comandate şi livrate în 1871 Împăratului Chinei", spune mândru primarul.

Chermeză la castel

Tot în premieră, Festivalul vinului "Bakator" se va desfășura în curtea castelului Zichy, aflat în plin proces de restaurare pe fonduri europene. Festivalul va "deschide" atât uşile pivniţelor din comună, cum e şi crama familiei Kun Barna şi Karola, sau pivniţa celui mai bătrân enolog din Diosig, Fábián Tibor, cea din urmă renumită pentru mucegaiul specific ce-i acoperă pereţii, care creşte calitatea vinului în cursul fermentării mustului.

"Tatăl meu, când a murit, i-a dat mamei cheia pivniţei, cerându-i să promită că vom avea grijă de ea. După ce i-a promis, tata şi-a închis ochii şi a murit. Aşa am ajuns să continuăm tradiţia", a povestit BIHOREANULUI Karola Kun.

Gospodarii lucrează viile şi acum după metode vechi de sute de ani, păstrând etapele cu sfinţenie. Iar pentru ca vinul să fie bun, spun ei, important e ca strugurii să fie buni, nu mulţi, iar mustul, pe cât posibil, să meargă prin cădere liberă în butoaie, ca să nu fie stresat mecanic. Rezultatul? "Vinuri premium, care pot concura oricând cu celebrele vinuri de Tokai sau Egri", spune fără modestie Lorant Heit, proprietarul podgoriilor Szent Orbán-tábla şi ale pivniţelor Heit Bakator.

La evenimentul din mai, vizitatorii vor putea degusta însă vinuri din toată Valea Ierului, dar şi din ţara vecină, la standurile amenajate în curtea castelului. La umbra copacilor seculari, organizatorii pregătesc o petrecere pe cinste, întinsă pe două zile, cu bucate tradiţionale, inclusiv cu gulaş la ceaun, purcei şi viţel la proţap, dar și ateliere meşteşugăreşti. Spre seară, mai multe trupe vor susţine concerte de muzică populară, muzică uşoară, chiar şi jazz.

Sfânt la bătaie

Festivalul va începe cu un ritual secular. Conform tradiţiei, oamenii se vor strânge la monumentul Sfântului Orbán (Urban), patronul viilor, al strugurilor şi al viticultorilor, unul din sfinţii de gheaţă ai catolicilor, a cărui sărbătoare, pe 25 mai, marchează practic, începutul verii.

Potrivit tradiţiei, dacă viile au trecut cu bine peste iarnă, gazdele festivalului şi producătorii vor face cerc în jurul monumentului şi vor închina cu Sfântul Urban, stropind monumentul cu vin de cea mai bună calitate, în semn de mulţumire. Însă dacă Sfântul nu a avut grijă de culturi, acesta va fi bătut cu nuiele, ca pe viitor să fie cu băgare de seamă.

Aşadar, cu desaga plină cu poveşti şi tradiţii păstrate cu sfinţenie, diosiganii se pregătesc de sărbătoare şi îşi aşteaptă oaspeţii. "Suntem la 40 de kilometri de Oradea şi o distanţă aproape similară de Debrețin. Diosigul ar putea fi loc de întâlnire pentru locuitorii celor două oraşe înfrăţite", mai spune primarul comunei, care dedică festivalul tuturor iubitorilor de vin. Maghiari şi români deopotrivă...