Foştii şi viitorii consilieri locali au sărbătorit, luni, în sala mare a Primăriei, Ziua Oradiei în condiţii de pandemie, cu măştile pe faţă şi păstrând între ei o distanţă de siguranţă.
"La mulţi ani, dragi orădeni!"
Spre deosebire de anii anteriori, la şedinţa festivă organizată pentru sărbătorirea zilei de 12 octombrie municipalitatea a invitat doar circa 50 de persoane.
Printre cei prezenți s-au numărat prefectul Dumitru Ţiplea, aleşi locali, directori din Primărie şi reprezentanţi ai bisericilor greco-catolică şi ortodoxă în frunte cu Preasfințitul Virgil Bercea care a şi rostit o rugăciune.
În deschiderea întâlnirii, primarul Ilie Bolojan (foto) a vorbit despre dubla semnificaţie a zilei de 12 octombrie pentru municipiul Oradea: semnarea în casa avocatului Aurel Lazăr a declaraţiei de la Oradea, care avea să fie citită mai apoi, pe 1 Decembrie, la Alba Iulia, şi eliberarea oraşului de sub ocupaţia horthystă în 1944.
Ales în funcția de preşedinte al Consiliului Judeţean, primarul, încă în funcţie, Ilie Bolojan şi-a încheiat în premieră cuvântarea cu formula: "La mulţi ani, dragi orădeni! La mulţi ani celor care sunteţi aici! Dumnezeul să aibă în pază judeţul Bihor şi oraşul Oradea!".
Oraşul toleranţei
Invitat să ia cuvântul cu privire la cele două evenimente majore din trecutul oraşului Oradea, istoricul orădean Gabriel Moisa (foto jos) a insistat pe caracterul multietnic şi tolerant al municipiului de pe Crişul Repede.
"Oradea este oraşul toleranţei. În perioada 1918 - 1920 românii, maghiarii şi evreii din oraş şi-au dat mâna. În toamna anului 1918, şeful poliţiei i-a ferit pe câţiva lideri români de pericolul roşu şi i-a salvat în Primărie. Ca să nu mai vorbesc despre medicii evrei care au salvat vieţi indiferent de etnie", a spus Moisa.
"Un român, un maghiar şi un sârb..."
În acest context, istoricul a amintit povestea emoţionantă a celor trei orădeni condamnaţi la moarte de autorităţile horthyste relatată deja de BIHOREANUL.
"Un român, Andrei Silviu, un maghiar, Papp Tiberiu, şi un sârb, Nicolae Rajkovič, şi-au dat mâna şi au constituit gărzi civile aici în Primărie, pentru a gestiona treburile, pentru că se crease un vid de putere. Doi dintre ei au şi fost executaţi ca partizani", a povestit Moisa.
Potrivit istoricului, gestul celor trei este un exemplu bun al modului în care au ştiut orădenii să convieţuiască de-a lungul istoriei şi să colaboreze în interesul comunităţii. Moisa a încheiat cu formula: "La mulţi ani, Oradea! La mulţi ani, România!".
Festivitatea, organizată în condiţii speciale, a fost declarată închisă după ce Preasfinţitul Virgil Bercea, episcopul greco-catolic de Oradea, a rostit o rugăciune.