Muzeul Istoriei Evreilor din Oradea a găzduit vineri după-amiaza evenimentul în cadrul căruia au fost lansate noi ediții ale cărților „Decalog însângerat” și „Evreii din Oradea”, semnate de Téreza Mózes, supraviețuitoare a Holocaustului, critic de artă și etnograf valoros, care a pus bazele acestei secții la Muzeul Țării Crișurilor.
Autoarea s-a stins din viață în ianuarie 2023, în Israel, la vârsta de 103 ani. Însă fiica ei, Anna Hercz, unul dintre nepoți și doi dintre strănepoți au venit din Canada pentru a participa la evenimentul din Oradea.
Fiica Térezei Mózes a spus că mama ei a fost printre victimele Holocaustului care „au reușit să-și construiască o viață nouă din cenușă”.
„Întipărite cu fierul roșu”
„Este aproape incredibil cât de pregnante, cât de vii mi-au rămas până în ziua de azi amintirile. Dureroasele lovituri ale sorții mi s-au gravat adânc în conștiință, de parcă mi-ar fi fost întipărite cu fierul roșu în fibrele amintirii. Când încep să reconstitui trecutul, evenimentele acelor ani năvălesc asemeni unei avalanșe de nestăvilit și dor exact ca atunci când le-am trăit” – scrie Téreza Mózes în cartea sa „Decalog însângerat”.
Cartea este o relatare memorialistică despre persecuția evreilor din Oradea, despre ghetoizarea unei părți centrale a orașului, unde au fost înghesuiți și torturați evreii, deportarea la Auschwitz, ororile din lagărele naziste – Téreza Mózes a trecut pe la Auschwitz, Riga Spilva, Kaiserwald, Stuffhoff, Gutau – și „revenirea la viață”.
În „Evreii din Oradea”, autoarea face o descriere a istoriei evreilor în acest oraș, subliniind contribuțiile lor la dezvoltarea urbei, dar și antisemitismul care a culminat cu tragedia Holocaustului. În Oradea a fost cel mai mare ghetou din Ardealul de Nord, iar regulamentul și torturile cărora evreii orădeni trebuiau să se supună sunt descrise în volumul menționat. Ulterior, în ultimele zile ale lunii mai 1944, a început deportarea unei treimi din populația orașului, adică circa 27.000 de persoane, cu „trenurile morții”, care plecau din actualul Parc Bălcescu.
La trei decenii de la publicarea inițială, cele două volume au fost retipărite de Editura Hasefer a Federației Comunităților Evreiești din România (FCER).
Imagine publicată în „Decalog însângerat”
Cărți-moștenire
Noile ediții au fost lansate vineri, la Muzeul Istoriei Evreilor din Oradea, un muzeu amenajat în fosta sinagogă de pe str. Primăriei, pe care, după cum s-a dezvăluit în cadrul evenimentului, Téreza Mózes și l-a dorit pentru ca tinerele generații să înțeleagă parcursul acestei comunități.
Amfitrioni au fost Robert Schorr, director JCC Oradea, și George Gîlea, directorul editurii Hasefer, iar în deschidere, cele câteva zeci de participanți au asistat la o rugăciune rostită de Robert Jehoshua Rezmuves, oficiant de cult la Sinagoga Mare Ortodoxă Oradea, iar apoi la un recital susținut de Alexandrina Chelu-Schorr și Florian Chelu Madeva.
Invitata specială a fost fiica Térezei Mózes, Anna Hercz, sosită din Canada. Ea a fost însoțită de alți membri ai familiei. „Am părăsit Oradea în 1973, cu 50 de ani în urmă, și am profesat ca urbanist în capitala Canadei, Ottawa, iar în prezent sunt pensionară și locuiesc în Montreal. Am trei copii și șase nepoți. Unul dintre fiii mei, Amos, și doi dintre nepoțeii mei, Mica și Alma, sunt aici cu mine astăzi” – s-a prezentat Anna, în limba română, citind un discurs pregătit pentru eveniment.
„Mama mea a scris aceste cărți pentru copiii și nepoțeii ei, dar și ca o moștenire pentru generațiile următoare”, a mai spus ea, amintind că volumele Térezei Mózes au fost publicate inițial în limbile română și maghiară, iar „Decalog însângerat” a fost publicat și în engleză, cu titlul „Staying Human Through the Holocaust” („A rămâne uman în Holocaust”), despre care fiica autoarei a spus că îl preferă celui original.
Anna Hercz a punctat tăria mamei ei, care a reușit să supraviețuiască lagărelor, dar și cariera ei bogată de după. Ea a dat exemple despre urmași ai unor victime ale Holocaustului care, prin intermediul cărților Térezei Mózes, au aflat mai multe despre suferințele părinților lor. „Am o prietenă în Canada, o femeie pe nume tot Anna. Și-a pierdut mama de tânără. Mama ei, care era profund deprimată, cu greu putând să aibă grijă de copiii ei, s-a sinucis, neputând să treacă peste trauma suferită. Prietena mea a părăsit Ungaria în anii '50 și s-a căsătorit cu un canadian. Când a citit cartea mamei, și-a dat seama pentru prima dată prin ce a trecut mama ei, ce-i cauza depresia” – a povestit fiica Térezei Mózes.
Aceasta a spus, printre altele, că este bucuroasă să poată fi la relansarea cărților, la fel cum se bucură că mama ei și-a văzut visul împlinindu-se: acela ca în Oradea să existe un muzeu al Istoriei Evreilor, cel administrat de Oradea Heritage, pentru care Téreza Mózes a donat mai multe obiecte, inclusiv uniforma cu care s-a întors acasă din lagăr.
Flori pentru bunica
În luarea sa de cuvânt, Ioan Goman, șeful secției Etnografie a Muzeului Țării Crișurilor, a subliniat calitățile de etnograf și cercetător ale Térezei Mózes, aceasta având un rol crucial în conservarea multor obiecte din patrimoniul țărănesc și în păstrarea multor tradiții din zona noastră.
Invitat, la rându-i, la eveniment, prof. univ. dr. Antonio Faur, de la Facultatea de Istorie din Oradea, a subliniat calitățile volumelor semnate de Téreza Mózes, munca de documentare depusă mai ales pentru „Evreii din Oradea”, dar și profunzimea detaliilor cu care descrie Holocaustul, din perspectiva celor trăite de ea, în „Decalog însângerat”. „Aceste cărți sunt de actualitate și au un caracter didactic”, a spus Antonio Faur, care a adăugat că, în opinia sa, autoarea ar trebui declarată cetățean de onoare al Oradiei.
La finalul evenimentului, Alma – nepoata Annei Hercz și strănepoata Térezei Mózes – care a stat cuminte pe parcursul prezentărilor, deși, după cum a subliniat și Antonio Faur, nu cunoaște limba română, i-a oferit bunicii ei un mare buchet de flori, oaspeții din Canada primind aplauzele audienței.
Volumele „Evreii din Oradea” și „Decalog însângerat”, apărute la Editura Hasefer, pot fi cumpărate de la Muzeul Istoriei Evreilor (Sinagoga Aachvas Rein) și de la Sinagoga Sion, fiind mărturii detaliate și tulburătoare ale vieții evreilor din oraș, care, înainte de deportarea la Auschwitz, reprezentau o treime din populația Oradiei.
