Filip dă înapoi!

Anul trecut, BIHOREANUL publica o serie de articole despre cel mai mare jaf imobiliar din istoria Oradiei, comis de "Colonelul" Marin Sterian, topograf în Comisia locală de aplicare a legii fondului funciar, prin care 30 hectare de teren din patrimoniul oraşului au ajuns în proprietatea unor baroni din Primărie, Universitate, Justiţie şi Armată.

Nemulţumit că era identificat el însuşi ca unul din beneficiarii jafului, fostul primar Petru Filip a acţionat autorul şi redacţia în judecată. Săptămâna trecută, procesul a luat o turnură neaşteptată: chemat să justifice de ce se consideră calomniat, dar şi să explice cum a ajuns stăpân pe o parte din pământul furat, fostul primar a surprins-o până şi pe judecătoare cu anunţul că va restitui respectivul teren oraşului. Prin "donaţie", a precizat el cu orgoliu...

Furtul secolului

În articolele "Prin el au furat Oradea" şi "Filip şi Maghiar în mafia terenurilor", publicate anul trecut, BIHOREANUL descria modul în care fostul locotenent-colonel de grăniceri Marin Sterian, topograf la Comisia funciară a Primăriei Oradea între 1991-2001, a falsificat titlurile de proprietate pentru 30 hectare de teren din Podgoria şi din marginea şoselei de centură a oraşului, punându-le pe numele unor amici care apoi le-au "vândut", prin operaţiuni fictive, unor VIP-uri din conducerea oraşului.

Procedeul era numit "spălătorie de terenuri" de către procurorul Nicolae Bonchiş, de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cel care în 2005 l-a trimis în judecată pe Sterian şi care anul trecut a obţinut condamnarea topografului la 12 ani închisoare, plus anularea falsurilor şi a aşa-ziselor contracte de vânzare a terenurilor către grangurii oraşului.

Printre aceştia din urmă, BIHOREANUL îi indica pe fostul primar Petru Filip (prin soţia Valeria Filip), fostul rector al Universităţii Teodor Maghiar (prin soţia Marioara Maghiar), fiul acestuia, Doru Maghiar (cu soţia Carmen Maghiar), fostul prorector Teodor Leuca, foştii şefi ai CAO Ioan Ciursaş şi Constantin Tomulescu ş.a.

Casa de vacanţă Filip&Maghiar

Modul în care fostul primar Petru Filip a beneficiat de faptele "Colonelului" Sterian era descris de BIHOREANUL cu lux de amănunte. Trânteala începuse în 1994, în al doilea mandat al lui Filip, când Sterian a falsificat un titlu de proprietate pentru 1,27 hectare din Dealul Viilor, puse pe numele lui Aurel Stroe, un fost coleg al topografului de la grăniceri.

"Actul a fost eliberat în fals, întrucât terenurile nu i se cuveneau lui Stroe", consemna procurorul Nicolae Bonchiş (foto). Anchetatorul a descoperit că Stroe primise, de fapt, terenul cu condiţia ca ulterior să-l revândă persoanelor indicate de Sterian, şi că în 1996 s-a efectuat o asemenea tranzacţie fictivă în beneficiul Valeriei Filip, soţia lui Petru Filip, şi Marioarei Filip, soţia lui Teodor Maghiar.

Cu motivul că familiile lor sunt prietene şi că voiau să-şi facă o casă de vacanţă împreună, cele două neveste au "cumpărat", conform rechizitoriului DIICOT, 8.074 metri pătraţi (Filip), respectiv 2.476 mp (Maghiar), fiecare plătind însă, în ciuda diferenţelor de suprafeţe, aceeaşi sumă: câte 1 milion de lei, deşi preţul real era de 700 milioane. Pus iniţial sub învinuire, Stroe avea să scape de puşcărie doar pentru că fapta sa fusese prescrisă, iar cele două neveste au scăpat şi ele de calitatea de învinuite, fiind transformate în "martore".

BIHOREANUL arăta, în baza rechizitoriului DIICOT, că tranzacţia fusese fictivă întrucât nici Stroe şi nici Valeria Filip ori Marioara Maghiar nu se prezentaseră la notar, de întocmirea aşa-zisului contract de vânzare-cumpărare ocupându-se Sterian. Aşadar, acesta era o făcătură, legea interzicând clar semnarea unor contracte în absenţa părţilor.

"Calomnie!"

Considerându-se calomniat, Filip a dat în judecată redacţia şi autorul articolelor, solicitând daune morale de 30.000 lei. Pentru a-şi repara onoarea despre care susţine că i-a fost lezată, fostul primar a invocat două detalii. Primul e că terenul pe care a devenit proprietar este mai mic decât arăta BIHOREANUL, adică nu de 8.074, ci de 550 metri pătraţi, iar al doilea că în 2005 a semnat un act prin care Primăria se constituia parte civilă în procesul în care era judecat Sterian, asta ca şi contraargument la acuza că nu a apărat interesele oraşului.

Faţă de prima chestiune, redacţia a arătat deja, la precedenta înfăţişare, că afirmaţia potrivit căreia Filip a "cumpărat" 8.074 mp se bazează atât pe rechizitoriul DIICOT şi sentinţa Tribunalului Bihor, care l-a condamnat pe Sterian, cât şi pe declaraţiile de avere ale fostului primar, acum senator. Declaraţii în care Filip însuşi a scris că terenul cumpărat în 1996 era de 8.074 metri pătraţi! "În mod eronat am trecut această suprafaţă", a zis el la proces, adăugând că are un extras CF ce-i demonstrează afirmaţia.

În ce priveşte al doilea aspect, Filip a susţinut că, dându-şi acordul ca Primăria să se constituie parte civilă, şi-a făcut datoria de primar. Fără a preciza, însă, că doar s-a achitat de o formalitate, abia după ce fusese întrebat de Poliţie ce poziţie are, şi fără a adăuga că în rest nu a făcut nimic pentru ca oraşul să recupereze terenurile de la beneficiarii furtului. Căci, dacă se gândea la interesul Oradiei, trebuia să fie primul care, ca primar, ca politician responsabil, ar fi renunţat la teren imediat ce afla că provenea dintr-o serie de infracţiuni săvârşite chiar de un subaltern al său.

Nevinovat enervat

Şedinţa de judecată din procesul Filip vs BIHOREANUL desfăşurată săptămâna trecută a avut ca scop consemnarea răspunsurilor pe care fostul primar, ca reclamant, trebuia să le dea întrebărilor formulate de apărare, în total 22 la număr. De la prima şi până la ultima, însă, Filip s-a manifestat extrem de enervat că trebuia să-şi explice nu doar pretenţiile, ci şi faptele.

Astfel, încă de la prima întrebare, referitoare la motivul pentru care consideră calomnios faptul că autorul articolelor l-a indicat ca "beneficiar al unui teren furat", fostul primar i-a zis judecătoarei că nu i se pare normal să răspundă, de vreme ce alţii erau cei judecaţi. Abia când magistratul i-a atras atenţia că prin răspuns trebuie să-şi argumenteze acţiunea, Filip a afirmat că "soţia nu a cumpărat teren furat".

La o altă întrebare, Filip a susţinut că asocierea sa cu Maghiar în articole a fost "absolut tendenţioasă", omiţând astfel că prietenia cu familia fostului rector fusese invocată chiar de propria soţie, Valeria Filip, care declarase anchetatorilor că voiau să-şi facă împreună o casă de vacanţă pe terenul "cumpărat".

"Ca primarul"

Filip a încercat şi să se "desolidarizeze" de subalternul său, susţinând că nu ar fi avut nicio tangenţă cu "Colonelul", pentru că acesta era detaşat în Comisia funciară a Primăriei de la unitatea de grăniceri (şi, deci, vezi Doamne, Sterian ar fi fost subordonat doar comandantului acesteia), dar şi fiindcă el, ca primar, îşi delegase unui viceprimar atribuţiile de preşedinte al Comisiei.

În realitate, însă, aşa cum arată şi rechizitoriul DIICOT, Sterian a activat în Comisia Primăriei din 1991 până în 2001, deci inclusiv după pensionarea din Armată, care s-a produs în 1998, în cea mare parte din această perioadă Primăria fiind condusă de Filip. Detaliul, dar şi faptul că infracţiunile comise de Sterian au fost cercetate de un parchet civil, nu de cel militar, şi au fost judecate de Tribunalul Bihor, nu de o instanţă militară, întăresc evidenţa că nu comandantul de grăniceri trebuia să vegheze la legalitatea activităţii topografului, ci primarul. Iar asta pentru că faptele lui Sterian aveau legătură nu cu unitatea militară, ci cu Primăria, unde a avut contract individual de muncă.

Pe de altă parte, deşi Filip a sugerat că ar fi semnat actele funciare doar "ca primarul", din moment ce un vice i-a preluat atribuţiile, Legea 18 e clară. Ea prevede că această Comisie funciară e condusă şi reprezentată legal de primar (nu de viceprimar), că primarul (şi nu vicele) răspunde de administrarea domeniului public al localităţii, că primarul are calitate procesuală, că atribuirea terenurilor se face după verificarea situaţiei juridice a acestora (ceea ce la Oradea nu s-a întâmplat) şi, în fine, că primarul aplică sancţiuni membrilor Comisiei dacă aceştia încălcă legea. Or, la Oradea, Sterian a încălcat-o bine-mersi!

"Donez"

Surpriza cea mai mare a procesului a survenit, însă, în clipa când fostul primar a răspuns la a 19-a întrebare, referitoare la motivul pentru care nu a returnat terenul "cumpărat" de soţia sa deşi a aflat că el provenea din infracţiuni comise chiar de un subaltern. În acest moment, fostul primar şi-a pierdut controlul, dând un răspuns uluitor: "Sunt dispus să donez terenul de 550 de metri pătraţi autorului articolului!".

Surprinsă de anunţul care înlocuia răspunsul la întrebare, judecătoarea l-a întrebat pe Filip dacă să consemneze afirmaţia sa, aşa cum fusese făcută, în procesul-verbal al şedinţei. Iar acesta, după o scurtă pauză, a dat un nou răspuns, pe un ton sec: "Îl donez municipalităţii!".

Fostul primar a rămas supărat, apoi, până la ultima întrebare: "Cum aţi fost prejudiciat dacă, în loc să cunoască un declin, cariera dvs. politică a cunoscut o ascensiune, întrucât după apariţia articolelor, din simplu senator, aţi devenit vicepreşedinte al Senatului?". La care, resemnat, Filip a recunoscut cu glas stins: "N-am niciun răspuns"...

Procesul dintre politician şi BIHOREANUL îşi va urma cursul, în primăvară fiind programată o nouă înfăţişare. Până atunci, însă, iată că a produs deja un rezultat palpabil: deşi târziu, fostul primar a încercat să-şi repare singur onoarea, înainte să fie obligat prin executor judecătoresc să restituie oraşului terenul dobândit, ca efect al unui furt, de propria familie...

Trimis în judecată în 2005 de procurorul DIICOT Nicolae Bonchiş, pentru fals în acte oficiale, uz de fals şi înşelăciune, Marin Sterian a fost condamnat în 2010 de Tribunalul Bihor la 12 ani închisoare. Bolnav şi speriat că va fi singurul ţap ispăşitor, deşi niciuna din faptele sale nu ar fi fost posibilă fără complicitatea coautorilor şi beneficiarilor, "Colonelul" a murit înainte de a apuca să atace sentinţa. Printre consecinţe se numără şi faptul că, potrivit acesteia, trebuie anulate toate titlurile de proprietate falsificate de Sterian, precum şi aşa-zisele contracte de "vânzare-cumpărare" prin care cele 30 hectare de teren furate de el au ajuns în proprietatea baronilor oraşului.

Pe parcursul cercetării penale, între 2001-2005, Sterian a declarat mereu că a comis infracţiunile la solicitarea colegilor şi şefilor, adică a "clientelei dinainte stabilite", cum le spunea el, dar procurorii nu au fost curioşi să afle detalii care să îndrepte ancheta spre VIP-uri.

CLIENTELA LUI STERIAN
Profitorii

În articolele publicate de BIHOREANUL anul trecut despre cum a furat fostul topograf Marin Sterian (foto) 30 de hectare din patrimoniul imobiliar al oraşului, în folosul unor şefi din mai multe instituţii-cheie, erau indicaţi nu doar fostul primar Petru Filip şi fostul rector Teodor Maghiar, ci şi ceilalţi profitori ai jafului, care riscă acum să rămână fără terenuri, sau să trebuiască să le cumpere de la oraş pe bani buni.

Numele lor merită amintite: Doru Maghiar şi Carmen Maghiar (fiul fostului rector şi soţia acestuia), Maria Leuca (soţia prorectorului Teodor Leuca), Gheorghe Raţiu (de la Facultatea de Protecţia Mediului), Ioan Codău (fostul primar PDL al comunei Oşorhei), Florian Urs (fost viceprimar, Oşorhei), Viorel Micula (patron al firmelor Transilvania), Ioan Ciursaş (fost director general la Compania de Apă Oradea), Constantin Tomulescu şi Rodica Ungur (foşti directori adjuncţi la CAO), Aurel Giurcă (fost director tehnic, Primăria Oradea), Ovidiu Tăutu, Ionel Iacob, Lucia Iacob, Emil Chirilă, Lucia Roiti, Dumitru Marc (funcţionari la Primărie), Călin Hirţe (fiul fostului şef al RAPAS, Ioan Hirţe), Decebal Colceriu, Viorel Vicaş şi Traian Segărceanu (toţi trei medici militari), Alin Leucea (procuror), Minel Ghincea (Oficiul de Cadastru), plus alţi 12 ofiţeri care fuseseră colegi cu Marin Sterian la unitatea de grăniceri.

Conform rechizitoriului DIICOT, fostul topograf nu putea comite falsurile fără complicitatea celorlalţi membri din Comisia funciară a Primăriei. "Infracţiunile au putut fi săvârşite nestingherit cu concursul direct sau indirect al funcţionarilor din Comisia de aplicare a Legii fondului funciar, al unor notari şi al unor aşa-zişi cumpărători", nota procurorul Nicolae Bonchiş, adăugând că, spre deosebire de Sterian, complicii săi nu mai pot fi traşi la răspundere, din cauză că ancheta a fost tărăgănată atât de mult încât faptele lor s-au prescris. "Cu privire la aceştia s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală sau neînceperea urmăririi penale, iar cercetările nu mai pot fi reluate chiar dacă probele administrate confirmă participarea acestora", conchidea procurorul.

FĂCĂTURĂ DESFĂCUTĂ
Puşi la plată dreaptă

Primarul Ilie Bolojan declara anul trecut că a aflat abia din paginile BIHOREANULUI despre prejudiciul suportat de oraş prin furturile realizate de topograful Marin Sterian şi complicii săi, deoarece nimeni nu l-a informat cu privire la existenţa acestei probleme atunci când a preluat funcţia. Însă, pentru că a aflat, va încerca s-o şi rezolve, promitea Bolojan: "N-am nicio ezitare, indiferent de numele celor implicaţi. Ca primar, nici nu aş avea voie să nu iau toate măsurile pentru recuperarea prejudiciului".

Săptămâna trecută, primarul a declarat că s-a ţinut de cuvânt. "Am cerut juriştilor să facă toate demersurile pentru ca municipalitatea să obţină, prin instituţiile care trebuie să aplice sentinţa Tribunalului Bihor, terenurile respective. Pentru că în Primărie nu s-au găsit titlurile de proprietate falsificate, funcţionarii au procedat la identificarea lor în acte, cu cei de la Cadastru, dar şi în teren, operaţiune care este aproape finalizată".

Potrivit primarului, cea mai uşoară va fi recuperarea terenurilor ori a contravalorii terenurilor trecute printr-o singură "vânzare-cumpărare". "În aceste cazuri, cei care ocupă terenurile vor trebui fie să le restituie, fie să le plătească municipalităţii, la preţul corect, dacă au ridicat construcţii pe ele", spune Bolojan.