Casa Darvas - La Roche a găzduit, vineri seară, cea mai vie lansare de carte din Oradea ultimilor ani, pentru prezentarea celei mai „calde” lucrări a fostului deputat UDMR Székely Ervin, despre Ungaria lui Viktor Orbán în pragul alegerilor din aprilie, primele care îi pot mătura de la putere regimul iliberal instaurat din 2010.
Erudiți, plini de umor și plăcuți ca persoane, vorbind o română impecabilă și bogată, cei doi ai invitați ai autorului nu au vorbit, însă, despre carte, ci unul despre Székely, iar celălalt despre felul în care regimul Orbán a instrumentalizat miturile și frustrările maghiarilor, plus propaganda împotriva străinilor, pentru ca elita sa să-și umple conturile.
Pentru români
Proaspăt apărută la Editura Ratio et Revelatio și disponibilă în rețelele Humanitas, Cărturești și Librarium, cartea orădeanului Székely Ervin a stârnit vineri seară interesul a mai puțin de 30 de concitadini prezenți la Casa Darvas - La Roche, cu toate că lucrarea a fost scrisă în limba română și pentru publicul român care, dezavantajat de necunoașterea limbii maghiare, nu are un tablou corect despre situația din Ungaria în preajma alegerilor parlamentare programate pe 12 aprilie, înaintea cărora, pentru prima oară, FIDESZ, partidul lui Viktor Orbán, este cu 12 procente în urma concurentului TISZA, condus de Péter Magyar.
Moderatoarea evenimentului, Raluca Lazarovici Vereș (foto), a destăinuit asistenței că semnul întrebării de la finalul titlului cărții a fost pus „în cursul” editării, „intenția autorului nefiind de a influența ce se întâmplă la Budapesta”, ci aceea de a informa publicul român despre țara vecină. Autorul, chiar dacă a pus în carte racilele regimului Orbán, nefiind însă un simpatizant al opoziției, are o dorință - aceea a schimbării de regim - fără totuși a-și fi propus să contribuie la aceasta, ci rămânând un observator.
Minte de șahist
Unul dintre cei doi invitați ai autorului, Mihály István (foto), redactor la Radio Cluj, a vorbit despre Székely Ervin, amintind formația de jurist a acestuia, cariera de jurnalist, dar și intermezzo-ul de politician când a fost deputat UDMR, subliniind că orădeanul a debutat ca romancier, dar și că e pasionat de șah, pe care îl practică inclusiv în confruntări online.
Despre cartea în discuție, Mihály a spus doar că este o „radiografie și o analiză obiectivă a situației din Ungaria, iar structura ei este rezultatul unei „organizări robuste care arată o gândire riguroasă” a lui Székely.
De altfel, a fost ultima referire la carte de la propria ei lansare, căci următorul invitat avea să captiveze auditoriul în următoarele aproape două ore.
Oamenii lui Orbán
Înarmat cu imagini pe care avea să le proiecteze, publicistul Csutak István (foto) a conferențiat, de fapt, despre instrumentalizarea istoriei ultimilor 100 de ani și a mitologiei istoriografice maghiare de către ceea ce din 2010 încoace a devenit regimul Orbán, întrupat într-un fost student în Drept care la finele anilor ’80 se declara liberal, radical chiar, dar care, după ce a ajuns la putere, și-a câștigat faima ca dușman feroce al valorilor liberale, ajungând de nerecunoscut față de tânărul care în 1988 cerea - și primea - o bursă Soros.
Expozeul a început cu o imagine prezentându-l pe premierul Ungariei în timp ce o femeie în vârstă îi pupa mâna, după care conferențiarul a introdus câteva personaje-cheie din jurul lui Orbán: László Köver - „unul dintre cei mai nesimțiți administratori de putere ai FIDESZ”, o vreme președinte al Parlamentului de la Budapesta, după ce în tinerețe parvenise ca „cercetător” la un Institut al Partidului Socialist Muncitoresc (comunist) din Ungaria, Lörincz Meszaros - un fost instalator ajuns la o avere de 5,2 miliarde euro care „pare a fi depozitarul bunurilor lui Orbán”, ori János Lázár, parlamentar FIDESZ adept fățiș al fascismului lui Horthy.
Csutak a arătat că FIDESZ s-a înrădăcinat la putere în Ungaria datorită „incredibilului servilism al intelectualității maghiare”, caracterizată printr-o „atitudine de clăcaș”, care susține cu admirație și supușenie pe cei ce se îmbogățesc, pentru a prospera la rândul lor.
Ciuciuieții de Jos și Ciuciuieții de Sus
Pentru a ilustra parvenitismul devenit principiu de viață, Csutak a amintit că Orbán este născut într-un sat, Alcsuti - în traducere liberă Ciuciuieții de Jos -, dar pentru că nu putea fi „de jos”, a pretins în biografia sa că ar fi din Felcsut - adică din Ciuciuieții de Sus -, unde a construit un stadion de fotbal, cu aceeași grandomanie cu care Ceaușescu a înființat o echipă de fotbal care să poarte numele satului său natal, Scornicești.
De altfel, din expozeu nu au lipsit fotografii arătându-l pe premierul ungar mâncând semințe, și nicio comparație cu alt „suveranist” cu care se înfrățește în spirit, George Simion, fost șef de galerie.
Ungaria Mare și obsesiile regimului Orbán
Csutak a vorbit și despre specularea de către regimul Orbán a mistificării istoriei, despre frustrările post-Trianon și glorificarea dictatorului fascist Horthy Miklos, cel căruia i se datorează prima lege rasială antisemită din Europa (1920) și masacre evreiești (comise în Ungaria cu mult înaintea celor din Germania nazistă), despre „presupusa superioritate a maghiarilor față de toți ceilalți”, despre xenofobie și resuscitarea visului Ungariei Mari ori ura împotriva LGBTQ, asta în condițiile în care unii lideri ar fi ei înșiși homosexuali, ba chiar și pedofili.
Teza vorbitorului a fost explicită: vechile obsesii se regăsesc în politica și în discursurile de azi, nu doar ale politicienilor FIDESZ, ci și ale unor capi ai Bisericii Reformate din Ungaria, care sprijină regimul și ale cărei „învățături” încep să substituie în școlile din Ungaria știința.
Invitatul și-a încheiat conferința în aplauze spunând, mai în glumă, mai în serios, că dacă și în România ar veni la putere un regim iliberal, prin AUR și George Simion, cartea prietenului său, Székely Ervin, ar fi interzisă, iar autorul băgat în închisoare: „Domnul Székely ar fi foarte... reținut”. Pentru ca tâlcul să fie fără echivoc, Csutak a proiectat, de altfel, și o poză a autorului, realizată cu AI, prezentat ca deținut politic și vorbind altor deținuți la o „lansare de carte de la care nimeni nu se poate evapora”.
Autorul, salut de final
Cum invitații s-au „întins” foarte mult, pe mai bine de două ore, Székely Ervin (foto) n-a mai vorbit despre propria carte, el fiind invitat, tot cu umor, de moderatoarea Raluca Lazarovici Vereș doar să-și ia rămas bun de la cei care veniseră să afle despre aceasta. „Îl invităm pe domnul Székely să ne salute la final”, a spus moderatoarea.
„Eu am căutat date oficiale și m-am străduit să rămân pe terenul realității și să prezint lucrurile așa cum sunt”, a spus autorul, încheind cu un avertisment: „Pericolul transformării unei democrații într-un regim hibrid există în multe țări, inclusiv în România...”.
Cartea, nefiind așadar „povestită” la evenimentul de lansare, trebuie musai citită. Poate din greșelile vecinilor maghiari pot învăța și frații români...