De aproape o săptămână, lângă stațiunea montană Stâna de Vale parcă e iadul pe pământ. O pădure de brazi și molizi a luat foc, cel mai probabil din cauza unui trăsnet, iar de cinci zile, sute de oameni încearcă să stingă vâlvătaia care până acum s-a întins pe 25 de hectare.
După cum a văzut BIHOREANUL la fața locului, munca pompierilor, pădurarilor și voluntarilor nu este deloc ușoară: ca să ajungă la locul unde arde pădurea, merg o oră cu mașina, iar apoi pe jos, pe versanți abrupți, circa 30 de minute, cărând apă în rucsaci speciali.
Un sprijin uriaș primesc din cer, aceasta fiind prima misiune din Bihor la care intervine, cu un recipient special cu apă, și un elicopter Black Hawk al Inspectoratului General de Aviație. Singurul ajutor de sus, pentru că în polul precipitațiilor din România, cum i se mai spune stațiunii, n-a plouat de prea mult timp...
Arde pădurea!
Primul incendiu de pădure din istoria recentă a Bihorului este în atenția autorităților de joi, 29 august. Până acum, în Bihor au ars doar pășuni împădurite sau liziere, adică marginile pădurilor, dar nu și focare aflate în mijlocul pădurii.
„În cariera mea de până acum, nu am mai avut asemenea intervenții și nu știu să fi fost anterior”, a declarat BIHOREANULUI colonelul Csilik Alexandru (foto), prim-adjunct al inspectorului șef al ISU Crișana și, totodată, comandantul intervenției care în după-amiaza de luni, 2 septembrie, era încă în plină desfășurare.
Zona care arde se află la sud-vest de Stâna de Vale, în masivul Vlădeasa, pe niște versanți abrupți, aflați în apropiere de pârâul Valea Mare. Administrativ, locul se află pe teritoriul comunei Budureasa.
Alarma a dat-o un pădurar de zonă joi după-masă, după ce și lui i-a semnalat un turist că un fum alb și nefiresc se ridică de pe un versant din apropiere. Când a văzut cu ochii lui că arde pădurea, silvicultorul a sunat la 112, conștient că focul poate fi stins doar cu ajutorul specialiștilor.
Prioritatea: să nu se extindă
Primii care au ajuns acolo au fost pompierii din Beiuș, urmați de cei din Ștei, iar prioritatea lor a fost să localizeze incendiul, adică să reușească să evite extinderea lui pe o suprafață și mai mare.
Potrivit lui Csilik - care a văzut și a combătut incendii de pădure în Grecia, în anii 2021, 2022 și 2023 el fiind comandantul echipelor pe care România le-a trimis în ajutor în țara elenă -, pentru localizarea incendiului de lângă Stâna de Vale militarii bihoreni au fost împărțiți în trei echipe, care au înconjurat versantul din tot atâtea direcții, săpând sau curățând solul pădurii, pentru a evita ca flăcările să se extindă.
„Fiecare pompier a avut în spate rucsac cu apă și sape, ca să facă o bandă de izolare - noi îi spunem mineralizare, adică mutăm frunzișul, să nu rămână pe sol”, a descris Csilik culoarul de siguranță pe care l-au creat pompierii în jurul versantului cuprins de foc.
Localizarea incendiului a depins și de condițiile meteorologice, iar echipele de intervenție au avut noroc: doar vineri s-a întețit vântul și a purtat focul cu mai mare viteză, dar în rest, vremea a ținut cu salvatorii.
Totuși, pentru că intervenția durează deja de prea multe zile, începând de luni, 2 septembrie, în pădurea din Budureasa se luptă cu flăcările și pompieri din Oradea.
La pas, cu apa în spate
De 5 zile, colonelul urmărește mișcările pompierilor bihoreni din punctul de comandă anume instalat pe un drum forestier aflat deasupra zonei cuprinse de flăcări. Acesta este ultimul loc în care pot ajunge autospecialele ISU Crișana, iar de aici în fiecare dimineață la ora 6, nu mai puțin de 50 de pompieri pornesc pe un traseu anevoios, din care o parte îl fac cu mașinile 4x4 ale Direcției Silvice Bihor, iar o altă parte pe jos, ca să ajungă la focar. Cu mașina, militarii merg cam o oră, iar la pas alte circa 30 de minute, făcându-și cărare cu bocancii și cu uneltele pe care le cară pentru a lupta cu flăcările.
Din punctul de comandă, aflat la o distanță semnificativă, pompierii se văd ca niște puncte galbene în continuă mișcare. Toți sunt îmbrăcați cu echipamente speciale pentru intervențiile la incendiile de pădure, pe care ISU le-a cumpărat recent și pe care pompierii bihoreni le folosesc pentru întâia oară, iar în spate fiecare dintre ei cară un rucsac special, cu circa 15-17 litri de apă, cu un mecanism asemănător unui vermorel. Când apa se termină, militarii merg la un izvor pe care l-au găsit în apropierea focarului.
Colonelul Csilik i-a organizat pe pompieri în așa fel încât zilnic în pădure ajung 100 de militari, câte 50 în fiecare jumătate a zilei. La ora 20, salvatorii pornesc din pădure spre punctul de comandă, deoarece lăsarea întunericului oprește, inevitabil, misiunea lor.
„Misiune imposibilă”
Pădurea care arde este una de brazi și molizi mai tineri, de 70 de ani, dar și venerabili de 140 de ani, toți făcuți acum scrum. „Este o pădure de rășinoase, unul dintre factorii care a amplificat focul, rășinoasele fiind mai inflamabile”, a explicat, tot la fața locului, șeful Direcției Silvice Bihor, inginerul Teodor Suciu (foto).
Din cauza accesului greu în zonă, pădurea era plină de crengi uscate și căzute pe sol, care de asemenea au favorizat incendiul.
Alături de pompieri, cu flăcările se luptă și zeci de silvicultori. Potrivit lui Suciu, zilnic 30 de angajați din cinci ocoale silvice pornesc și ei la pas prin pădure, cu aceeași misiune: să stingă flăcările care, până acum, au cuprins peste 25 de hectare, din estimările silvicultorilor. De asemenea, intervin voluntar și localnici din Budureasa, membri în serviciul voluntar de intervenții în situații de urgență al comunei.
„În aceste zile, ca în film, toți am făcut o misiune imposibilă, dat fiind faptul că discutăm despre un teren foarte accidentat, cu grohotiș și o pantă de peste 30 de grade. Dar am reușit să coborâm la incendiu, să localizăm și să eliminăm focarele persistente”, a declarat Suciu pentru BIHOREANUL.
A ars mocnit
Faptul că focul a izbucnit într-o zonă atât de greu accesibilă le-a mai oferit salvatorilor un indiciu: cel mai probabil, cauza este naturală. Din ce au văzut pădurarii și pompierii care sting flăcările din pădure, incendiul a fost provocat de un trăsnet. Marțea trecută, în zonă au fost tunete și fulgere, dar care nu au fost urmate și de ploi.
„Credem că atunci (pe 27 august – n.r.) a izbucnit focul, a ars mocnit două zile și a ieșit la suprafață joi (pe 29 august – n.r.). Propagarea lui a fost foarte, foarte rapidă și datorită faptului că pe unul dintre versanți este un grohotiș, adică iarbă uscată și foarte mult mușchi, cu o grosime de până la 30 centimetri, uscat, care a devenit foarte inflamabil din cauza acestei secete”, a spus Suciu.
Deși i se spune polul precipitațiilor din România, zona Stâna de Vale a trecut prin vara caniculară cu ploi puține, dovadă că mai multe pârâiașe din zonă au secat. Drept urmare, și vegetația din pădure s-a uscat, astfel că a ars ușor, chiar dacă mai mult mocnit.
În weekend, pompierii au văzut și flăcări înalte, care au cuprins brazii și molizii de la rădăcină până la vârf. Cel mai adesea, însă, ei trebuie să scormonească pe sub frunze sau pe la rădăcinile arborilor, pentru a stinge toate scânteile.
Tocmai pentru că focul se poate întinde aproape pe nevăzute, silvicultorii au creat un culoar de siguranță și pe vârful unui versant vecin, unde au intrat cu două TAF-uri (utilaje forestiere folosite, de regulă, la tăierile de arbori) și au curățat solul pe o suprafață lată de câțiva metri, astfel încât, dacă scânteile ar ajunge în zonă, să nu treacă totuși și mai departe.
„Șoimul negru” în ajutor
Riscul extinderii incendiului pe o suprafață și mai mare a fost amenințarea principală, motiv pentru care ISU Crișana a cerut sprijinul Inspectoratului General de Aviație al MAI. În premieră, un incendiu din Bihor este stins și cu apă anume purtată de un elicopter.
„Am solicitat în urmă cu patru zile o resursă de zbor și a venit un elicopter de ultimă generație, Black Hawk, recent intrat în dotarea Inspectoratului General de Aviație. Elicopterul are în dotare un sistem de stingere denumit Bambi Bucket. E ca o găleată care poate capta 2,5 tone de apă și ne sprijină foarte mult intervenția din aer. Într-o zi, de dimineața până seara, poate executa undeva aproape de 40 de aruncări”, a declarat Csilik.
Elicopterul se alimentează cu apă dintr-un lac privat din apropiere, pe care apoi o aruncă deasupra incendiului. Cu drum cu tot, misiunea durează circa 7 minute.
Apa nu este deversată la nimereală, ci echipajul aviatic este ghidat de coordonatele pe care le primește de la pompierii aflați la sol, în pădurea cuprinsă de foc, și de la echipajul ISU din punctul de comandă. În plus, piloții sunt în permanentă legătură cu punctul de comandă, comunicând prin stație, și au alături de ei în elicopter și un pompier bihorean. Astfel, apa ajunge la sol exact unde este nevoie de ea, pentru a domoli vâlvătaia.
„Trebuie să ne pregătim”
Dacă și vremea va ține cu salvatorii, focul ar putea fi stins într-o zi, două. Dar, fără dubiu, primul incendiu de pădure din Bihor va lăsa în urmă multă cenușă. O evaluare a pagubelor este prematură, însă potrivit directorului Suciu, se va ridica, probabil, la circa 5.000 metri cubi de lemne arse din pădurea aflată în proprietatea Statului Român.
Silvicultorii și pompierii se gândesc deja la măsurile care pot fi luate ca pe viitor „plămânii” Bihorului să nu se facă scrum, conștienți fiind că previziunile specialiștilor privind încălzirea globală nu vor ocoli munții județului. Cu temperaturi tot mai ridicate și precipitații tot mai puține, pădurile noastre vor fi tot mai adesea în pericol de a lua foc, așa cum se întâmplă deja, vară de vară, în Grecia sau alte țări.
„Trebuie să ne pregătim, pentru că astfel de situații vom mai avea. La cum evoluează lucrurile din punct de vedere climatic, este un scenariu foarte probabil”, a zis Suciu. Direcția Silvică ia în calcul să creeze în păduri cât mai multe culoare de acces și să găsească soluții pentru înființarea unei rețele de rezervoare de mari dimensiuni, la care silvicultorii și pompierii să aibă rapid acces, în astfel de situații.
De cealaltă parte, pompierii constată că scenariile pe care până acum le foloseau la antrenamente au devenit parte din munca lor, așa că pot doar să se pregătească și mai temeinic, cu gândul că li se va mai cere sprijinul pentru stingerea flăcărilor din mijlocul sălbăticiunii. „Noi executăm periodic antrenamente și exerciții la fondul forestier, dar până anul acesta au fost doar exerciții. În schimb, în acest an, chiar avem în desfășurare un incendiu la fondul forestier”, a concluzionat Csilik.
De ce ne-am temut nu am scăpat și, cel mai probabil, nici nu vom scăpa în anii următori...
PREMIERĂ
Birou mobil, cu de toate
Pe lângă cei 100 de pompieri care luptă zilnic cu focul în pădurea din Budureasa, ISU Crișana a mai mobilizat în teren și alți militari, care deservesc punctul de comandă mobil, și el pentru prima oară folosit de echipajele de salvare. Amenajat într-o autospecială roșie, acest punct este ca un birou mobil, în care colonelul Csilik și grupa sa operativă, dar și colaboratorii ISU, se reunesc pentru a anticipa riscurile, a stabili strategii și a lua măsurile necesare pentru succesul intervenției.
Punctul de comandă mobil este dotat cu sisteme de comunicații, inclusiv internet, ecrane pe care salvatorii pot urmări, de pildă, imagini în direct surprinse de o dronă care survolează incendiul, table inteligente, de asemenea conectate la internet, laptopuri.
Printre cei care fac parte din grupa operativă se numără un specialist în comunicații, care se asigură că sunt funcționale în orice moment canalele de comunicare între toate echipele care intervin, indiferent că se află la sol sau în aer, și un specialist în anticipare, al cărui rol este să observe toți factorii ce ar putea influența desfășurarea incendiului (cum ar fi direcția vântului) și să-i prezinte colonelului Csilik, astfel încât acesta să ia deciziile cele mai bune.