Fostă ministră a Sănătății din pandemia de Covid, orădeanca Ioana Mihăilă a dat o replică tăioasă după ce fostul premier Marcel Ciolacu a afirmat că Guvernul său a încercat să tragă de timp în litigiul vaccinurilor neplătite, în urma căruia România trebuie să achite despăgubiri de peste 3 miliarde lei, sugerând că succesorul ei, Alexandru Rafila, ar fi moștenit o situație „servită” în achiziția păguboasă.
„No, că acum chiar se depășește limita bunului-simț”, a ripostat Mihăilă, arătând că „servite” au fost toate statele UE care au avut acces prioritar la vaccinuri.
„Credeți că puteam câștiga?”
Fostul premier Marcel Ciolacu a declarat, miercuri, într-o conferință de presă, susținută ca președinte al Consiliului Județean Buzău, că Guvernul României era conștient că riscă să piardă procesul cu Pfizer încă din anul 2023, dar a încercat „să tragă de timp”, lăsând compania farmaceutică să dea statul român în judecată, pentru a întârzia plățile către producătorul de vaccinuri.
„Credeați că puteam câștiga vreun proces cu Pfizer? Vaccinurile erau la noi în depozit. Am înțeles că am vrut să ne judecăm, dar care a fost temeiul? Dacă eu vă iau mașina, trebuie să v-o plătesc, vă las să mă dați în judecată ca să mai trag de timp. Nu era evident?”, a spus Ciolacu, citat de digi24.ro, după ce a fost întrebat ce măsuri a luat după ce Pfizer și BioNTech au anunțat că au deschis un proces împotriva României pentru neachitarea 29 milioane de doze de vaccin anti-Covid contractate în mai 2021, iar ulterior statul român nici nu a purtat renegocieri cu companiile, așa cum au făcut alte state, ceea ce, la începutul acestei luni, a făcut ca într-un proces judecat la Bruxelles să fie obligat la despăgubiri de aproximativ 600 milioane euro.
Rafila „a avut-o servită”
De asemenea, Ciolacu a susținut că fostul ministru Alexandru Rafila, care i-a urmat în funcție Ioanei Mihăilă, „a avut-o servită cu aceste vaccinuri”, acuzând membrii Guvernului din 2021 că au dat o comandă „ilogică”.
„Pornim de la o gafă. Era o comandă ilogică, nu are nicio treabă cu realitatea, decât dacă voiam să vaccinăm și Africa din banii noștri (...) Au existat niște negocieri, unele le câștigam, unele nu, dar vă repet, era foarte greu să câștigăm o comandă, făcută acea comandă, ni s-a livrat acea comandă”, a mai declarat fostul prim-ministru, potrivit aceleiași surse.
„Nu am avut o comunicare cu domnul Rafila pe acest subiect, am avut echipa domniei sale, dar din câte știu domnul Rafila a avut-o servită cu aceste vaccinuri. Eu nu știu cum s-a semnat pentru asemenea cantitate imensă. Dacă dumneavoastră aveți vreo explicație, vorbim. Nu e nimeni de la PSD vinovat”, a spus fostul premier Marcel Ciolacu.
Toate statele UE au stat „la masa bogaților”
În replică, fosta ministră USR Ioana Mihăilă a afirmat, într-o postare pe Facebook, că „servite” au avut toate statele membre UE în 2021, când au putut sta „la masa bogaților” și au avut acces prioritar la vaccin, ea demontând totodată afirmațiile lui Ciolacu.
Mihăilă a subliniat că, la momentul achiziției inițiale a vaccinurilor, toate statele membre ale Uniunii Europene au beneficiat de aceleași contracte: „«Servite» au fost toate statele membre UE în 2021, când, în urma negocierilor dintre Comisia Europeană și producător, au putut sta la masa bogaților și au avut acces prioritar la vaccin (prețuri mai bune, condiții contractuale mai bune decât statele non-UE), în plină pandemie. Și toate au luat parte la contract, fără absolut nicio excepție. Cu aceeași alocare a dozelor, alocare care nu se putea face decât în funcție de populație, nu în funcție de ghicit în stele”.
Aceasta a explicat că la vremea respectivă nicio țară nu putea anticipa apariția variantei Omicron, cu virulență mai redusă, și nici faptul că „incompetența și nepăsarea” aveau să ducă la prăbușirea campaniei de vaccinare în România.
Cât ne costă „trasul de timp”
În privința refuzului Guvernului din 2023 de a semna un act adițional la contractul cu Pfizer cu scopul de „a trage de timp”, Mihăilă a scos în evidență consecințele dezastruoase ale acestei strategii, subliniind că - din toată Uniunea Europeană - doar România, Ungaria și Polonia au refuzat renegocierea contractelor și au pierdut sau sunt pe cale să piardă procesele cu producătorul.
Din cauza acestui blocaj, statul român este obligat acum să achite nu doar contravaloarea unor vaccinuri pe care nu le-a mai folosit de trei ani, ci și taxe și penalizări majore, a evidențiat Mihăilă, cerând PSD să își analizeze „propria ogradă” și să își asume responsabilitatea pentru refuzul de a negocia, dar și pentru prăbușirea dramatică a ratei de acoperire vaccinală în general, inclusiv în rândul copiilor.
Sute de milioane pierdute din PNRR
Într-un Post Scriptum, fosta ministră a lansat și o serie de acuzații legate de gestionarea fondurilor europene, arătând că i-a predat succesorului său, Alexandru Rafila, un plan PNRR pe Sănătate „servit”, adică gata aprobat, din care apoi s-au pierdut sute de milioane de euro.
„Servit i-am lăsat domnului Rafila și PNRR pe sănătate. Și acolo, o mare parte din bani s-au pierdut: sute de milioane pentru construcția de spitale, bani pentru creșterea calității actului medical și altele. Să sperăm că nu se pierd și cei pentru digitalizare, astfel încât să nu reușim să scăpăm nici acum de cursa lui Ghiță & Co., care ne ține programele de la CNAS blocate în secolul trecut”, a punctat Ioana Mihăilă.
Buni de plată
La 1 aprilie, o instanță din Bruxelles a obligat România să achite companiilor Pfizer și BioNTech aproximativ 600 milioane euro, echivalentul a peste 3 miliarde lei, pentru vaccinuri anti-Covid contractate, dar care nu au fost și comandate, fără a se fi purtat o negociere pentru modificarea contractului de achiziție. Decizia, după cum relata BIHOREANUL, nu este definitivă, dar este executorie, ceea ce înseamnă că statul român trebuie să achite suma - cel puțin în primă fază - chiar dacă va face ulterior apel.
Ioana Mihăilă a mai explicat și atunci că problema nu este că România a contractat vaccinurile, ci că ulterior nu a gestionat responsabil contractul.
Pe de altă parte, actualul Guvern încearcă o negociere cu companiile, așa încât în schimbul sumei sau unei părți din sumă România să primească medicamente inovative.