- Orădeanca Ioana Mihăilă, ministru al Sănătății în mai 2021, când România a contractat prin Comisia Europeană noi milioane de doze de vaccin Pfizer anti-Covid, a reacționat miercuri seară, după ce un tribunal din Bruxelles a obligat România, în primă instanță, să plătească aproximativ 600 de milioane de euro către Pfizer/BioNTech pentru vaccinuri anti-Covid contractate, dar nerecepționate.
- După ce actualul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a susținut că problema își are originea în contractul semnat în mai 2021, pe vremea când Mihăilă conducea ministerul, doctorița orădeancă a respins ideea că decizia de atunci ar fi fost una arbitrară și a susținut că „problema majoră nu este că România a rămas în contract, ci că ulterior nu a gestionat responsabil consecințele acestei decizii”.
- Ioana Mihăilă subliniază din nou că România n-a putut negocia la acea vreme numărul dozelor, ci doar a avut de decis dacă rămâne sau nu în mecanismul de achiziționare stabilit de Comisia Europeană.
„Am ales să prioritizăm viețile oamenilor”
În postarea publicată miercuri seară pe Facebook, Ioana Mihăilă a arătat că decizia Guvernului României din mai 2021 de a rămâne în mecanismul european de achiziție pentru anii 2022-2023 trebuie judecată în contextul epidemiologic de atunci, nu prin prisma situației apărute ulterior.
„În acest context, decizia de a asigura accesul la vaccin și pentru anii următori nu a fost una arbitrară, ci una fundamentată medical și epidemiologic. A fost o decizie în care am ales să prioritizăm sănătatea publică și viețile oamenilor, într-un moment în care riscurile erau reale și imediate”, a scris fostul ministru.
Mihăilă a explicat că, în mai 2021, România se afla la finalul valului 3 pandemic, cu peste 100.000 de vaccinări pe zi, dintre care peste 90.000 cu Pfizer, în condițiile în care apăruseră deja primele cazuri ale variantei Delta, iar necesitatea rapelurilor și a vaccinurilor adaptate devenea, potrivit ei, tot mai evidentă.
În aceeași postare, fostul ministru a insistat și asupra faptului că România nu putea negocia individual numărul de doze.
„Distribuția se făcea de către Comisia Europeană, proporțional cu populația fiecărui stat. Opțiunile erau: fie să nu participăm deloc la mecanism pentru 2022–2023, fie să acceptăm alocarea integrală (aprox. 15 milioane doze/an)”, a arătat Mihăilă, adăugând că toate statele membre au ales atunci să rămână în contract.
Acuză lipsa de reacție a statului
În declarațiile făcute pentru News.ro, preluate de Digi24.ro, Ioana Mihăilă a susținut că România a ajuns să piardă procesul nu doar pentru că nu și-a respectat contractul, ci și pentru că nu a acceptat renegocierile propuse ulterior.
„România nu şi-a respectat contractul, nu a acceptat renegocierile care i-au fost propuse, motiv pentru care asta este o primă consecinţă, pe de o parte”, a declarat Mihăilă.
Totodată, ea a afirmat că esența problemei se află în ceea ce s-a întâmplat după 2021. În mesajul de pe Facebook, fostul ministru a invocat prăbușirea ratei de vaccinare, lipsa reacției statului în fața campaniilor antivaccinare și nefolosirea mecanismelor prin care alte state ar fi reușit să își reducă expunerea contractuală.
„Dacă toate statele UE au rămas în contract, de ce doar România, Ungaria și Polonia se află în această situație (n.r. - de a ajunge la proces cu Pfizer)? Pentru că majoritatea statelor au renegociat contractele, au re-eșalonat livrările pe perioade mai lungi, au adaptat strategiile pentru a proteja populațiile vulnerabile. România a ales să nu folosească aceste mecanisme”, a scris Mihăilă.
„Problema majoră nu este că România a rămas în contract, ci că ulterior nu a gestionat responsabil consecințele acestei decizii. Iar costurile acestei lipse de acțiune le vedem astăzi”, a încheiat fostul ministru.
Potrivit Digi24.ro, care citează inclusiv informații din plângerea depusă de Pfizer în instanță, România ar fi refuzat în 2023 medierea cu reprezentanții companiei și ai Comisiei Europene, deși amendamentul negociat atunci ar fi permis reducerea numărului total de doze și întinderea livrărilor până la finalul lui 2026.
Ministrul Sănătății din acea perioadă, PSD-istul Alexandru Rafila, nu a comentat deocamdată subiectul, conform aceleiași surse.
Rogobete indică spre contractul din mai 2021
Actualul ministru al Sănătății, PSD-istul Alexandru Rogobete, a subliniat miercuri seara că litigiul vizează, de fapt, un contract semnat în mai 2021 din care aproximativ 29 de milioane nu au mai fost comandate și nici livrate, dar pentru care România este obligată acum să plătească.
Așa cum a relatat deja BIHOREANUL, Rogobete a insistat că, dacă acea cantitate nu ar fi fost contractată, România nu s-ar fi aflat astăzi în situația de a plăti peste 3 miliarde de lei: „Dacă această cantitate de 29 de milioane de doze nu ar fi fost contractată în mai 2021, astăzi România nu ar fi avut această sumă de 3 miliarde de lei de plătit. Ele nu au fost comandate, dar au fost contractate”.
Grindeanu cere răspundere penală
Subiectul a fost preluat rapid și politic. Potrivit News.ro, liderul PSD Sorin Grindeanu a declarat miercuri că „cineva trebuie să plătească” și a spus că ia în calcul inclusiv formularea unei plângeri penale. „Vă spun că n-am făcut în viaţa mea nicio plângere penală, dar cred că acum e cazul să studiem acest aspect, pentru că cineva trebuie să plătească”, a afirmat Grindeanu.
Șeful PSD i-a indicat explicit pe foștii miniștri USR-PLUS ai Sănătății: „Am un nume în cap, Vlad Voiculescu. Vă spune ceva? Vă spune ceva doamna ministru Mihăilă? (...) Dacă vor fi nevinovaţi, asta e o treabă pe care vor trebui să o dovedească. Eu cred că sunt vinovaţi”.
Tot el a spus că îi dă dreptate lui Alexandru Rafila pentru că, în perioada în care pandemia se încheiase, „n-a făcut acea comandă, când pandemia era terminată şi nu mai avea nimeni nevoie de milioane de vaccinuri”.
Sentința tribunalului belgian nu este definitivă, însă este executorie, ceea ce înseamnă că statul român trebuie să achite suma stabilită chiar dacă va formula apel și ar fi posibil să o recupereze.