La 23 de ani de la căderea regimului comunist, foştii deţinuţi politici se consideră în continuare victime ale regimului. Prezent luni la Oradea, Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR), a declarat, luni, în cadrul unei întâlniri cu membrii asociaţiei, că toate măsurile reparatorii şi cele de asanare morală a societăţii post-decembriste au fost blocate de guvernările care s-au perindat la putere.

"În anii '90 am fost suficient de naivi ca să credem că Parlamentul va vota o lege a lustraţiei în condiţiile în care trei sferturi dintre membrii lui trebuiau lustraţi. În 2011, când în sfârşit legea a fost votată aceasta a fost atacată de Curtea Constituţională iar fostul preşedinte Ion Iliescu a spus că este şi nedemocratică", a spus liderul AFDPR.

Octav Bjoza a arătat că toate cele trei legi care vizau reînsănătoşirea societăţii româneşti din punct de vedere moral şi o minimă reparaţie pentru victimele dictaturii comuniste au fost fie ciuntite, fie făcute de neaplicat. Acesta a amintit Legea privind deconspirarea ofiţerilor de Securitate şi a foştilor colaboratori, cunoscută şi ca Legea CNSAS, Legea lustraţiei şi Legea 221 din 2009 privind condamnările cu caracter politic, au fost atacate, în prima formă, pe rând ca neconstituţionale.

Mai mult, reprezentantul foştilor deţinuţi politici a declarat că această categorie socială este ignorată cu desăvârşire de reprezentanţii puterii. "De şase ori am cerut în scris audienţă la preşedintele Traian Băsescu în ultimii trei ani ca să îi pot expune problemele cu care ne confruntăm. Am primit răspuns doar a şasea oară şi atunci în sensul să mă prezint la o întâlnire cu un consilier al preşedintelui. Le-am răspuns în scris că nu o să îi mai deranjez pe viitor. Audienţă am cerut, în repetate rânduri, şi la primul ministru (fostul prim minustru Emil Boc - n.r.), dar acolo a fost mai simplu: nu mi-a răspuns deloc", a povestit Bjoza.

Liderul AFDPR a mai spus că a reuşit să intre în audienţă la fostul ministru al Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Sulfina Barbu, doar la intervenţia fostului preşedinte Emil Constantinescu. "A sunat-o şi a rugat-o să mă primească. M-a primit doar pentru că a făcut facultatea la Cluj şi preşedintele i-a fost profesor în facultate", a spus Bjoza.

Întâlnirea nu a avut însă nicio finalizate. În continuare, foştii deţinuţi politici nu beneficiază de facilităţi la plata transportului în comun, la plata medicamentelor sau de despăgubiri pentru prejudiciul provocat de condamnările date de instanţele comuniste.

În prezent în România mai trăiesc doar circa 60.000 de foşti deţinuţi politici, urmaşi ai lor, foşti deporataţi sau prizonieri de război din cei peste 100.000 care figurau în evidenţe în anii '90.

AFDPR Bihor numără 1.798 de membri.