Fac ce fac consilierii judeţeni şi se fac nu de râsul lumii, ci deja chiar de rahat. Am fi râs de ei dacă prestaţia lor lamentabilă ar fi izvorât din prostie dezinteresată, dar avem tot mai multe probe că sunt animaţi doar de pură ticăloşie. Aşa că singura reacţie pe care o mai pot stârni e dezgustul.

După ce recent s-au opus alocării de fonduri pentru repararea unui echipament ultra-uzat de la Spitalul Judeţean pe motiv că managerul interimar numit de Radu Ţîrle e o "pocăită" deloc dispusă la frăţietate întru învârteli, aleşii bihorenilor s-au arătat vinerea trecută, încă o dată, ca duşmani ai bihorenilor.

Pentru cei care nu ştiu povestea, rezum aici. Pe scurt, consilierii fuseseră chemaţi să voteze o chestiune absolut simplă: dacă să cumpere sau nu din Casa Darvas (strada Iosif Vulcan) parterul şi demisolul în care funcţionează FC Bihor. Contextul nu era nici el greu de înţeles: pentru a reduce cheltuielile, municipalitatea va muta clubul în Primărie, iar partea sa de proprietate să fie scoasă la vânzare cu 400.000 de euro preţ de pornire. Pentru că imobilul e monument arhitectural, trebuiau însă întrebate în prealabil Direcţia de Cultură şi Consiliul Judeţean dacă îl vor, şi abia în cazul unui refuz să facă licitaţia. Cum Direcţia de Cultură a arătat că nu e interesată, venise rândul CJ să-şi exprime intenţia.

Ţîrle a explicat că judeţul abia are bani să întreţină ce deţine, necum să mai cumpere alte clădiri, ca să nu mai vorbim de spitale, drumuri, asistenţă socială şi altele. Când colo, însă, ce să vezi? În loc să ridice mâinile pentru a rezolva chestiunea pusă în discuţie, reprezentanţii PDL şi PSD s-au pretat la un circ jegos, ducând disputa pe alte poteci: oare cui vrea să vândă Primăria, a declamat PDL-istul Ionel Avrigeanu, urmat de PSD-istul Mihai Bar, care a dus absurdul mai departe, întrebând dacă Primăria are dreptul să-şi vândă clădirea.

Pentru ca, în final, portocalii şi roşii laolaltă să pună sub semnul îndoielii chiar dreptul de proprietate al municipalităţii şi să ceară nici mai mult, nici mai puţin decât ca imobilul să fie transferat Consiliului Judeţean! Asta deşi, în 20 de ani, nici PSD-ul, care a condus prin Mihai Bar, nici PDL, care l-a avut pe Ştefan Seremi preşedinte, nu mai ridicaseră vreodată respectiva problemă.

În pofida argumentelor juridice ale secretarului CJ şi a explicaţiilor logice ale UDMR-istului Szabo Odon consilierii nu au luat nicio hotărâre, fiindcă nu s-au adunat două treimi din totalul voturilor. Rezultatul? Nici CJ nu va cumpăra clădirea, dar nici Primăria nu va avea voie s-o vândă altcuiva. Şi, deci, nu va încasa bani la buget!

La cum văd eu lucrurile, ar fi timpul să nu mai plătim nici un leu unor asemenea aleşi, ci ei să vină cu bani de-acasă. Dacă tot îşi bat joc de noi, măcar să achite taxa de distracţie!