O anchetă a procurorilor DNA Oradea realizată cu sprijinul poliţiştilor Direcţiei Generale Anticorupţie a scos la suprafaţă o pagubă de 14 milioane de euro provocată de un sălăjan, Vasile Boer, patronul unei firme orădene, cu complicitatea altor 7 administratori de firme din ţară, prin tranzacţii cu produse petroliere. Boer fiind deja închis, într-o altă cauză, cei 7 colaboratori au fost reţinuţi şi prezentaţi, vineri, Tribunalului Bihor, care a decis arestarea lor pentru 30 de zile. Decizia nu e definitivă.
Este vorba despre Neculai Stanciu, un fost poliţist din Bucureşti, Ioan Poenar, preot ortodox din Luncoiu de Sus, judeţul Hunedoara, Maria Constantin, Cătălin Ceauş, Dumitru Cioacă, Ion Pădure şi Păstorel Florescu, toţi acuzaţi de complicitate la evaziune fiscală şi la spălare de bani, ambele în formă continuată.
Potrivit unui comunicat făcut public, vineri, de Biroul de presă al DNA, în perioada 2008-2012, Boer a iniţiat şi coordonat un circuit evazionist, folosindu-se de o serie de firme cu comportament "fantomă", cu scopul de a fenta fiscul.
Societăţile cu pricina, spun procurorii, au simulat vânzări de produse petroliere (în special motorină accizabilă) către Oilserv Total SRL cu toate că, în realitate, firma orădeană achiziţiona produsele direct de la depozite. Introducerea în circuitul comercial a firmelor fantomă, denumite şi tip "bidon", era doar formală, scriptică, în scopul de a acumula în sarcina celor din urmă plata taxei pe valoare adăugată colectate.
La rândul ei, firma lui Boer vindea mai departe produsele petroliere la pompă, dar cu aplicarea TVA aferentă. "Scopul acestor acţiuni era vânzarea produselor la un preţ competitiv pe piaţa internă raportat la preţurile practicate de comercianţii consacraţi pe piaţa produselor energetice şi, ca rezultat, sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat consolidat, constituite în principal din accize şi TVA aferentă, respectiv impozit pe profit", se arată în comunicatul DNA.
Din cercetările efectuate în mare parte de poliţiştii aanticorupţie, a reieşit că filiera era extinsă pe aproape întreg teritoriul ţării, fiind implicaţi atât reprezentanţi ai unor societăţi comerciale "fantomă", cât şi alţi beneficiari cu cifre mari de afaceri, cum este cazul SC Oilserv Total SRL.
"Aceste societăţi erau interesate să-şi diminueze în mod fraudulos obligaţiile către bugetul de stat sau să introducă în circuitele comerciale de pe teritoriul naţional produse petroliere accizabile pentru care, în realitate, nu a fost achitată acciza datorată bugetului de stat, dar care a fost încasată de aceste societăţi de la clienţii lor, fiind inclusă în preţurile de vânzare evidenţiate pe facturile fiscale emise", spun procurorii.
Complicii afaceristului din Sălaj, care îl alimentau cu facturi fictive, beneficiau de un comision constând într-un procent de 2-3% din sumele aflate în joc. Pentru banii respectivi, pe lângă emiterea facturilor, aceştia retrăgeau din contul bancar al firmelor, în numerar, sumele de bani virate de SC Oilserv Total SRL. Apoi, după reţinerea comisioanelor, banii erau predaţi imediat sau în termen scurt, direct sau prin intermediari, lui Vasile Boer ori unor personaje din anturajul său.
Prejudiciul total adus bugetului general consolidat al statului, reţinut în sarcina firmei orădene Oilserv Total SRL este de 62.819.772 lei, circa 14.000.000 euro, din care accize - 26.064.125 lei, TVA - 23.243.488 lei, impozit pe profit - 13.512.159 lei, sumele fiind calculate la un volum de produse energetice accizabile, comercializate în afara cadrului legal, de 25.123.620 litri.
Vasile Boer este arestat în prezent într-un dosar de delapidare, spălare de bani şi evaziune fiscală instrumentat de procurorii DIICOT Sălaj. Alături de alţi oameni de afaceri din Zalău şi din Şimleul Silvaniei, Boer făcea parte dintr-o grupare care eluda plata datoriilor fiscale, folosindu-se de firme fantomă deschise pe numele unor persoane sărace, racolate de un fost poliţist sătmărean.
În schimbul unor sume modice, oamenii deveneau administratori unor firme fantomă, semnau contracte de prestări servicii, vânzare cumpărare, chitanţe ori facturi fiscale în alb, ulterior actele societăţii fiind preluate de membrii grupării, care, de altfel, deveneau beneficiarii tranzacţiilor. Când activitatea firmelor fantomă lua amploare, acestea erau cesionate către cetăţeni maghiari, pentru a şterge urmele. Paguba creată statului în respectivul dosar se ridică la 5 milioane de lei.