Fraude fără frontiere

Conform bilanţului făcut de Fisc, evaziunea fiscală în Bihor a provocat anul trecut o gaură de 185,5 milioane de lei bugetului de stat, adică aproximativ o treime din bugetul Oradiei pe anul în curs, cea mai mare parte provenind din fraude aşa-numite intracomunitare. Adică din "importul" unor produse revândute în ţară la negru, fără plata TVA.

În aceste cazuri, prejudiciul este aproape imposibil de recuperat. Iar asta pentru că evazioniştii au lucrat ca la carte: şi-au pierdut urma, lasându-şi firmele fără nicio leţcaie în conturi, şi punându-le pe numele unor amărâţi!

Ţepe şi ţepe

Înşelătoria din domeniul comerţului intracomunitar este posibilă ca urmare a faptului că bunurile cumpărate din statele UE sunt scutite de TVA, urmând ca firma care le achiziţionează să plătească această taxă la revânzarea lor pe piaţa românească. "Evazioniştii, deşi includ TVA în preţul de vânzare, nu mai virează însă aceşti bani statului", explică Ioan Mihaiu (foto), şeful Direcţiei Finanţelor Publice Bihor.

Tunurile se dau mai ales în comerţul cu produse electronice ori agricole - legume, fructe, carne - deoarece acestea beneficiază de subvenţii în statele europene de unde provin şi, ca atare, se pot cumpăra ieftin şi revinde rapid, cu un profit substanţial. Mai ales dacă din ecuaţie se exclude din start obligaţia plăţii TVA, iar în unele cazuri şi a altor dări către stat.

Metodele de fraudare sunt multiple. "Unii îşi înregistrează tranzacţiile în evidenţele contabile, însă o fac pe firme-fantomă, fără patrimoniu, şi înfiinţate de regulă pe numele unor persoane străine sau fără adăpost, care dispar în momentul în care afacerea ajunge să fie descoperită. În Bihor, cele mai multe firme sunt înfiinţate pe numele unor boschetari din Ungaria care, chipurile, fac afaceri cu cereale, legume ori carne", descrie şeful Finanţelor bihorene.

Fraudele sunt descoperite de obicei din întâmplare, deoarece numărul mare de firme din judeţ, de peste 40.000, nu permite comisarilor Gărzii Financiare să verifice periodic activitatea tuturora. "E imposibil să previi astfel de fraude. Unele firme ajung să fie verificate o dată la 3 ani, iar evazioniştii profită din plin de asta. Lucrează o lună, două, un an, după care dispar", afirmă Ioan Mihaiu.

Dosariada

La fel a făcut de exemplu administratorul ungur al Feromit SRL, care a livrat la negru unor firme din Bihor, Cluj şi Mureş materiale de construcţie aduse din ţara vecină, provocând un prejudiciu de 381.954 lei bugetului de stat. De asemenea, este şi cazul societăţii Alih & Hila Group, care şi-a declarat alt sediu decât cel real, pentru a evita controalele fiscale, efectuând achiziţii şi livrări intracomunitare în valoare de peste 12.000.000 lei, în Ungaria, Bulgaria, Cehia, Polonia şi Slovacia, fără să înregistreze tranzacţiile în contabilitate şi fără să plătească vreun leu la Fisc, ceea ce a produs bugetului un prejudiciu de 3.191.188 lei.

Cazurile sunt, însă, mult mai numeroase. Doar în ultimul an, Serviciul de Investigare a Fraudelor (SIF) din Poliţia Bihor a primit spre soluţionare 46 de asemenea dosare, cu un prejudiciu estimat de peste 50 milioane de lei, din care niciun leu recuperat până în prezent. "În majoritatea cazurilor e vorba de societăţi cu administratori cetăţeni maghiari care ori se sustrag urmăririi penale, ori nu au bunuri care să poată fi executate, fiind doar scoşi la înaintare de alţii", spune subcomisarul Vlad Codreanu (foto), şeful SIF Bihor.

Cel mai recent dosar în care ofiţerii au început urmărirea penală îl vizează pe administratorul firmei Agro Szentesi SRL, cetăţeanul maghiar Szentesi Janos. "În decurs de patru luni, bărbatul a cumpărat cantităţi mari de cereale de la mai multe firme din Ungaria, fără TVA, statul subvenţionând şi o parte din preţul cerealelor. Apoi, le-a vândut către societăţi din România, la un preţ mai mare şi cu TVA, fără să înregistreze operaţiunile în contabilitate. Apoi a dispărut. Prejudiciul cauzat bugetului de stat se ridică până în prezent la suma de 1.125.417 lei", afirmă Codreanu.

Caruselul

De departe, cel mai mare prejudiciu s-a creat, însă, prin aşa numitele fraude-suveică, un lanţ de cumpărări şi vânzări între mai multe firme din diverse ţări, pentru a se pierde urma societăţii care datorează TVA. Afacerea este profitabilă în cazul unor bunuri de dimensiuni mici, dar cu valoare mare, cum ar fi microcipurile, care sunt plimbate, în acte, prin mai multe ţări.

Prin această metodă s-a provocat cel mai mare tun descoperit anul trecut în Bihor. "Este vorba despre o evaziune fiscală de 74 milioane de lei creată de o firmă de calculatoare din Oradea, în fraudă fiind implicate mai multe societăţi din România dar şi din Ungaria, Germania şi Italia", arată Emil Guiaş (foto), şeful Inspecţiei Fiscale din Finanţele Publice Bihor.

Afacerea, anchetată în prezent de Direcţia Naţională Anticorupţie, s-a derulat în perioada 2007-2008, şi a constat în tranzacţii cu componente de calculatoare. "S-au făcut importuri de componente electronice şi exporturi de produse finite, unele doar în acte şi prin intermediul mai multor firme-fantomă, iar societatea orădeană a beneficiat de returnări nejustificate de TVA. În momentul în care s-a descoperit frauda, în primăvara anului trecut, atât administratorii acesteia, cât şi cei ai firmelor-fantomă erau deja dispăruţi", zice Guiaş.

Ce-i de făcut?

Încă de anul trecut, încercând să limiteze pierderile create prin fraude intracomunitare, care au crescut cu 50% faţă de anul 2008, poliţiştii antifraudă au solicitat - deocamdată degeaba - Ministerului Finanţelor accesul la baza de date cuprinzând declaraţiile 390 (privind achiziţiile intracomunitare) şi 394 (referitoare la achiziţiile interne), care ar urma să-i ajute la depistarea evazioniştilor. Asta pentru că partenerii străini au obligaţia declarării mărfurilor livrate către România, iar acest lucru trebuie transmis autorităţilor fiscale române. "Dacă firma străină a făcut declaraţia, iar beneficiarul român nu, există deja suspiciuni de evaziune fiscală", spune comisarul Codreanu.

Totodată, conducerea Poliţiei Române şi cea a Gărzii Financiare au hotărât constituirea unor echipe comune formate din ofiţeri de investigare a fraudelor şi comisari, denumite Task-Force. Echipele fac filtre pe şoselele de intrare în ţară şi ulterior controale la societăţile care efectuează achiziţii intracomunitare. "Monitorizarea permanentă nu e posibilă, deoarece se consideră un abuz. Însă echipajele verifică prin sondaj firmele care fac transporturi mari. Garda preia documentele, le scanează şi le trimite în baza centrală de date pentru informare şi monitorizare. Totodată, informaţia pleacă şi în judeţul unde activează beneficiarul mărfii, pentru a verifica dacă înregistrează importurile în acte", spune şeful Finanţelor Bihor.

Loviţi pe Borşului

Rezultatele nu s-au lăsat aşteptate. Joia trecută, de pildă, chiar în apropiere de Borş, echipele de poliţişti şi comisari au descoperit un TIR care venea din Polonia încărcat cu 10 tone de margarină şi uleiuri vegetale, în valoare de peste 100.000 de lei, destinate unei firme-fantomă din judeţul Ilfov. Sâmbătă, tot pe Şoseaua Borşului, a fost oprit un alt TIR polonez, încărcat de astă dată cu 20 de tone de jamboane de porc, cu o valoare aproximată tot la 100.000 de lei, care conform actelor trebuia să ajungă la o firmă din Argeş, despre care anchetatorii aveau să descopere că era, de fapt, inexistentă. În ambele cazuri, marfa ar fi fost vândută la negru, fără plata taxelor şi impozitelor, iar apoi urmele fraudei ar fi dispărut cu totul.

Produsele au fost confiscate, iar firmele transportatoare amendate cu câte 10.000 de lei. Cine sunt însă persoanele din spatele firmelor-fantomă, nu se ştie. Cert e doar că, de astă dată, afacerile intracomunitare nu le-au mers. Dar, pe de altă parte, din cauza legislaţiei plină de "găuri", nu-i exclus să le iasă data viitoare...

PAGUBĂ MARE
Fraude în cifre

Totalul evaziunii fiscale înregistrate în 2009 în Bihor se ridică la 185,5 milioane lei, din care 91,9 milioane lei reprezintă paguba provenită din fraudele intracomunitare: 74 milioane de lei s-a constatat din fraudele cu componente electronice, 8,7 milioane de lei din afacerile nefiscalizate cu legume şi fructe, 5 milioane de lei din comerţul cu cereale, iar 4,2 milioane din fraudele cu produse de carne.

31
de administratori de firme din Bihor au fost puşi sub urmărire penală pentru fraude intracomunitare