Înainte de toate, noul coronavirus a gripat industria ospitalității. Hotelurile, localurile, sălile de evenimente s-au închis în urmă cu o lună pentru a preveni răspândirea COVID-19. Acum, se pregătesc să pună frână companiile producătoare de piese pentru industria auto, oprită deja de câteva săptămâni.
Au mai rămas pe baricade constructorii, transportatorii și agricultorii. „Încercăm să ajutăm cât mai multe companii care au comenzi să lucreze în continuare. Dacă se prăbușesc, criza economică va fi mai dură decât cea sanitară”, avertizează primarul Oradiei, Ilie Bolojan.
Temperatura la control!
Începând de săptămâna trecută, toți salariații celor 300 de firme și instituții orădene cu mai mult de 50 de angajați sunt testați la intrarea în schimb cu termometre cu citire la distanță. Măsura, instituită de Primărie, este menită să ducă la identificarea persoanelor cu febră, simptom al îmbolnăvirii cu noul coronavirus, și la prevenirea transmiterii bolii între colegi.
Municipalitatea orădeană a cumpărat 2.000 de termometre cu tele-citire pe care le distribuie, la cerere, companiilor private orădene, instituțiilor și societăților din subordine. Pentru ca măsura să fie cu adevărat eficientă, testări similare vor fi făcute de angajații Administrației Domeniului Public la intrările în piețele din oraș, de cei ai OTL la urcarea în mijloacele de transport în comun, precum și de agenții de poliție pe stradă. „Vom face zeci de mii de verificări pe zi. Persoanele cu febră vor fi trimise acasă pentru a evita transmiterea bolii în companii și sistarea producției”, spune primarul Ilie Bolojan.
Șantiere anti-criză
Protejarea producției este cu atât mai importantă cu cât sectoarele economice încă active pot fi numărate pe degete. Spre exemplu, constructorii orădeni, care au în lucru peste o mie de apartamente, nici nu se gândesc să oprească lucrările. „O parte din apartamente sunt deja vândute. E important să ne continuăm activitatea”, spune deținătorul grupului de firme Prima, Ștefan Kopanyi (foto), cel mai mare dezvoltator imobiliar din oraș.
Grupul construiește numai în Oradea 480 de apartamente în șantierele din străzile Oneștilor, Ceyrat, Piața Nucetului și Decebal, iar Kopanyi spune că își va duce la bun sfârșit toate proiectele. „Ne-am aprovizionat cu materiale pe trei luni înainte, ca să nu intrăm în blocaj”.
Pentru a evita transmiterea infecției cu noul coronavirus, munca a fost organizată astfel încât muncitorii să se adune rar și doar în grupuri mici. „Angajații sunt instruiți să evite contactul în timpul schimbului sau al pauzei de masă și să anunțe orice îmbolnăvire în mediul apropiat”, spune patronul. Evoluția pieței este greu de prevăzut acum dar, oricum, dezvoltatorul se așteaptă la o încetinire a vânzărilor. „Oamenii vor sta să vadă ce se va întâmpla cu jobul lor și în ce mod îi va afecta epidemia înainte să decidă o investiție imobiliară”.
„N-am oprit nicio lucrare”
Practic, Oradea e un mare șantier. Săptămâna trecută, constructorii amplasau rețele de apă și termoficare, amenajau pasaje, reabilitau străzi ori ridicau parcări supraetajate. „N-am oprit nicio lucrare și nici nu avem de gând”, spune patronul grupului de firme Gavella, Gheorghe Vajai (foto).
Grupul de firme are lucrări în toate cartierele orașului, de la prelungirea drumului rapid din Calea Bihorului spre Biharia, până la reabilitarea Pieței Ferdinand și pietruirea străzii Aurel Lazăr. Cum imediat după declanșarea pandemiei pietrarii italieni au plecat acasă, fără să mai poată reveni, firma și-a asumat amenajarea pavajului pe cont propriu. „Viteza de execuție este mai mică decât a italienilor, dar de vreme ce și aceștia lucrau cu muncitori albanezi, cred că și noi putem învăța”, spune Vajai.
Pentru a-și proteja angajații, antreprenorul a instituit proceduri care prevăd lucrul în echipe mici, cu echipament de protecție corespunzător și dezinfecție periodică. „Oamenii aceștia trebuie apreciați mai mult. Este nedrept ca unii să stea acasă, la televizor, și să primească 75% din salariu, iar alții să muncească zi-lumină pentru doar 25% în plus. În plus, există teama că s-ar putea îmbolnăvi și să ducă virusul familiei...”, zice patronul.
„Doar strictul necesar”
Cu aceeași teamă trăiesc și transportatorii. Tot ceea ce înseamnă lanț de aprovizionare și desfacere, de la alimente și materiale la piese și produse finite, funcționează încă doar pentru că șoferii profesioniști fac roțile TIR-urilor să se învârtă. „Lumea se va speria peste câteva săptămâni, când în spitale vor fi mai mulți bolnavi decât aparate de ventilație. Unii șoferi vor spune: decât să merg la lucru și să mor, mai bine stau acasă și mă descurc cum pot”, afirmă Ionel Ghib (foto), patronul firmei de transport Lancetti.
Compania, specializată pe transportul de produse alimentare, de la fructe și legume la carne și înghețată pentru hipermarketurile din România, se confruntă cu o scădere a comenzilor cu până la 10%. „La jumătatea lui martie comercianții au vândut într-o săptămână cât vindeau într-o lună, pentru că oamenii și-au făcut stocuri. Acum, lumea face doar achiziții strict necesare, panicată că intră în șomaj”, spune Ghib.
În plus, pentru că exporturile României, atâtea câte erau, au dispărut, transportatorul este obligat să iasă din țară cu TIR-urile goale pentru a aduce marfă. „Statul va trebui să ne ajute, pentru că altfel, având costuri suplimentare neaducătoare de venit, va trebui să ne concentrăm pe scăderea cheltuielilor și se va ajunge la reduceri de personal”, avertizează Ghib.
Având în vedere prelungirea stării de urgență, transportatorul estimează pentru lunile viitoare o reducere a activității cu 45%. „O familie cu doi soți aflați în șomaj tehnic are venituri de circa 2.000 lei pe lună. Dacă scădem cheltuielile cu întreținerea, vedem că aceștia și copiii lor vor trăi din 53 lei pe zi. Familia va cumpăra doar strictul necesar, iar vânzările vor scădea”...
„Doar agricultura ne mai scapă...”
Agricultura de subzistență ar putea fi, în schimb, o supapă pentru o parte din cei circa 6.000 de șomeri bihoreni. „Turismul a căzut, industria s-a prăbușit, construcțiile mai merg doar până sunt bani... Doar agricultura ne mai scapă”, spune șeful Direcției Agricole Bihor, Nicolae Hodișan. Directorul este de părere că unii șomeri vor încerca să repopuleze cotețele și grajdurile și să replanteze grădinile de pe lângă casele părintești de la țară. „Epidemia va fi urmată de o criză. Cine va avea o grădină cu legume se va ajuta mult”.
Anul agricol a început cu stângul, dar situația se poate încă schimba. „Frigul a provocat pierderi de până la 50% la plantațiile de cais și migdal. Celelalte specii, care au înflorit după jumătatea lunii martie, sunt încă bine”, spune Hodișan. Marea problemă este însă seceta. „La grâu și păioasele de toamnă, însămânțate pe 600.000 de hectare, înregistrăm o pierdere de 30% din lipsa precipitațiilor”. Fermierii au început să replanteze pe terenul gol porumb sau floarea soarelui, ca să își recupereze din pierderi.
„Deocamdată lucrurile decurg normal, numai seceta ne încurcă. În sudul țării se usucă grâul în câmp, iar dacă nu plouă în următoarele zile, vor fi probleme și la noi”, avertizează Dan Corbuț (foto), unul dintre cei mai mari fermieri bihoreni. Spre deosebire de anii trecuți, când înregistrau producții record la hectar, fermierii bihoreni speră acum doar să nu închidă pe pierdere. La fel constructorii și transportatorii, care duc încă în spate economia Bihorului...
PROTECȚIA ANGAJAȚILOR
Păstrați distanța socială!
În condițiile în care populația este închisă în case, pentru a evita răspândirea infecției cu noul coronavirus, angajații care încă lucrează își asumă, inevitabil, riscuri. La jumătatea lunii martie, Inspectoratul Teritorial de Muncă a transmis firmelor bihorene o înștiințare cu măsurile care trebuie implementate pentru protejarea angajaților. „Firmele sunt obligate să ne transmită în scris măsurile pe care le-au luat”, spune directorul ITM Bihor, Marius Rotar (foto).
Printre altele, instituția a recomandat decalarea programului de lucru cu până la o oră și jumătate, pentru ca salariații să nu se mai întâlnească în grupuri mari la vestiare, dotarea cu măști și mănuși pentru protecție, păstrarea pe cât posibil a distanței sociale și acordarea de substanțe dezinfectante angajaților. Firmele care nu respectă măsurile asumate riscă amenzi ce pot ajunge și la 70.000 lei.