Întâi a lovit valul de îngheț de la începutul lunii aprilie. Temperaturile de circa -4 grade Celsius au prins pomii în floare, distrugând jumătate din rod. Cele mai mari pierderi s-au înregistrat la soiurile timpurii de cireș, cais, piersic și măr. Ce n-a distrus înghețul de acum o lună a scuturat frigul de săptămâna trecută.
„N-a mai fost un an atât de greu de prin 2009, când înghețul prelungit a distrus toate recoltele. Efectiv, nu vom avea fructe”, spune fermierul Marcel Maxim, din Satu Nou.
Fără recolte românești
Schimbările climatice dau agricultura peste cap. Încălzirea timpurie a vremii face livezile să înflorească mai devreme, după care episoadele târzii de frig din primăvară le îngheață florile. „Frecvența și intensitatea fenomenelor meteo va crește de la un an la altul, vom avea mereu recorduri și va trebui să fim pregătiți”, avertiza la sfârșitul lui aprilie ministrul Mediului, Mircea Fechet. Efectele se și văd. „Anul acesta se pare că nu vom mânca cireșe din România, nu vom mânca vișine din România, nu vom mânca caise și piersici din România”, spunea ministrul.
Producătorii bihoreni s-au confruntat cu câte un val de frig în prima săptămână din aprilie și în cea de-a doua săptămână din mai. Întâi, pierderile s-au ridicat la 50%, apoi au ajuns și la 90%. „Cele două episoade de frig, cu temperaturi care au coborât până la -7 grade Celsius, au afectat îndeosebi localitățile din jurul Oradiei, dar și zone precum Aleșd, Diosig și Săcueni”, spune șeful Direcției Agricole Bihor, Nicolae Hodișan (foto).
Despăgubiri incerte
În ultimele două săptămâni, fermierii au început să depună sesizări la administrațiile locale de care aparțin cu privire la calamitarea recoltelor, în speranța că vor fi despăgubiți, fie și parțial. Situația este în curs de centralizare la Direcția Agricolă.
„Până în prezent a fost declarată calamitată o suprafață de circa 140 hectare. Cea mai mare suprafață, de 111 ha, se referă la culturi pomicole, iar diferența la diferite culturi din câmp”, spune Hodișan.
Datele urmează să fie transmise Ministerului Agriculturii în vederea acordării de despăgubiri. Șansele sunt, însă, mici. La precedentele episoade de îngheț târziu - din 2023, 2021 și 2020 - fermierii au fost lăsați să se descurce singuri.
Mai rău ca niciodată
Vasadi Attila, proprietarul unei livezi de 30 hectare din zona Săcueni, afirmă că „nu a fost niciodată atât de rău”. „Producția de măr a fost afectată în proporție de circa 20%, prunul în proporție de 50%, piersicul și cireșul cam 90%, iar caisul 100%”, spune el.
Nu se așteaptă la profit anul acesta. „Cel mai probabil voi ieși pe minus. E prea repede să știu cu cât. Pierderile diferă în funcție de cultură, pentru că la cireș, de exemplu, am investit undeva la 60.000 lei la hectar, iar la prun doar 20.000 lei”, zice agricultorul.
Fructele care au supraviețuit înghețului vor ajunge în piețele din Oradea mult mai scumpe decât anul trecut. „Peste 10 zile voi recolta cireșele care mi-au mai rămas. Vor fi mai scumpe cu 50% sau mai mult. Depinde ce cantitate va ajunge pe piață, de importuri, de multe lucruri”, spune Vasadi. Anul trecut, prețul kilogramului de cireșe timpurii a fost undeva la 30 - 40 lei, pentru ca în vară să scadă la jumătate. Oricum, mult.
„Daună totală”
Producătorii bihoreni se așteaptă la cel mai prost an de după 2020. „Agricultura este ciclică. Funcționează un fel de cincinal. Ai un an excepțional, în care poți pune ceva deoparte, 3 ani cu producții medii, în care supraviețuiești, și un an dezastruos, în care pierzi și ultima rezervă. Acum suntem în anul de daună totală”, spune proprietarul unei livezi de circa 3,5 hectare din Satu Nou, Marcel Maxim (foto).
Cele două episoade de frig, din aprilie și mai, i-au afectat și lui recolta de măr, specie care de obicei scăpa înghețurilor târzii. „La soiurile Topaz și Fuji am pierdere de 95%, iar Pinova, un soi cu înflorire mai târzie, undeva la 70%”, spune Maxim, așteptându-se ca pagubele să crească în continuare. „Până în toamnă mai este mult. Mă tem de grindină, furtuni și boli”.
Bărbatul e sceptic cu privire la câștig, având în vedere că încă mai cheltuie cu viitoarea recoltă. „Vremea asta ne omoară. Fac un tratament, plouă puțin, când se oprește sunt obligat să stropesc din nou, pentru că altfel dau bolile, și tot așa”, explică el. Costurile mai mari și producția mai mică se va reflecta, automat, în prețul produselor. Merele vor fi puține și scumpe.
FĂRĂ FRUCTE. Cireșii din livada lui Marcel Maxim au rămas numai cu frunzele. „Anul acesta nu vor fi cireșe deloc. În aprilie au fost temperaturi de -3 și -5 grade timp de peste 8 ore. Florile au înghețat, s-au înnegrit și au căzut”, spune bărbatul
Îngheț fără tratament
În condițiile înghețurilor târzii de primăvară, cultivatorii pot încerca să-și protejeze livezile prin tratamente pentru întârzierea înfloririi, prin arderea lentă de materii vegetale, în urma cărora fumul formează o perdea protectoare, ori prin pulverizarea de apă care îngheață în jurul florilor de pe ram, ținându-le de cald. Anul acesta, însă, nu a funcționat nicio metodă.
„Am făcut și tratamente anti-îngheț, am făcut și focuri în livadă peste noapte. Degeaba, a fost prea rece”, spune fermierul Ioan Purge (foto), primarul din Gepiu.
Bujor Mihele a investit 120.000 euro într-o instalație cu aspersoare, alimentată dintr-un lac, care să îi protejeze de îngheț 6 hectare de livadă. „Sistemul și-a arătat limita. Nu doar că au fost temperaturi de -6 grade, dar a și bătut vântul, care a împrăștiat apa. Așa, primul pom s-a umplut de gheață, iar ceilalți nici nu au fost atinși. Apoi, ziua, când ar fi trebuit să fie 12 grade, au fost doar 2. Pentru că vântul bătea în continuare, temperaturile s-au resimțit ca la -3 grade”, spune Mihele.
Bărbatul apreciază pierderile la măr și prun la circa 70%, iar cele la cireș și păr la 100%. Refuză să estimeze pagubele, dar zice că sunt zeci de mii de euro. „E clar că pe viitor va trebui să fac și altceva pe lângă. Cu natura nu te poți pune”, spune el supărat.
Înghețurile târzii de primăvară au pus la pământ nu doar florile pomilor fructiferi, dar și speranțele. Ale agricultorilor la o recoltă decentă și ale consumatorilor la fructe cu un preț accesibil...
„PIERDERI URIAȘE”
Fermierii cer ajutor
La începutul lunii mai, cele mai mari asociații ale producătorilor de fructe din România, Fruleg-Ro, Organizația Interprofesională Națională Prodcom Legume-Fructe (OIPA) și Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), au cerut Ministerului Agriculturii să intervină prin acordarea de ajutoare care să compenseze pierderile provocate livezilor de vremea capricioasă.
„Fără măsuri urgente, România riscă nu doar pierderea recoltei actuale, ci și degradarea capacității de producție pe termen lung. Dispariția fructelor românești de pe rafturi va redirecționa banii consumatorilor către importuri”, au transmis reprezentanții fermierilor. Solicitarea a rămas deocamdată fără răspuns.
Situația e cu atât mai gravă cu cât cei mai mari furnizori ai pieței românești, precum Polonia, Slovacia și Ungaria, se confruntă la rândul lor cu pierderi de producție pe fondul înghețurilor târzii. Inerent, asta va presupune o scumpire a importurilor care vor ajunge pe tarabele din piețele orădene.